Crișan
Satul este situat pe ambele maluri ale brațului Sulina, în partea centrală a Deltei Dunării, la 50 km de Tulcea . Cu o întindere de peste 7 km de-a lungul Dunării , Crișan reprezintă un important nod de plecare spre localități din toată delta astfel că: spre nord se poate ajunge către Chilia Veche, balta Matița, Mila 23, spre sud se poate ajunge către satul Caraorman și brațul Sfântu Gheorghe, spre vest către Tulcea, iar spre est către Sulina. Un mare atu din acest punct de vedere și totodată o explicație logică a dezvoltării Crișanului îl reprezintă poziția strategică, pe aici trecând majoritatea navelor maritime. Actualmente , conform ultimului recensământ , populația comunei Crișan ar fi de 1400 de persoane .
Prima atestare documentară a satului Crișan este din 1880, fiind descris ca un sătuc pescăresc, populat aproape în întregime de ucrainieni, numit Flămânda și împreună cu satul Mila23 aparțineau de comuna Caraorman. Satul a avut mai multe denumiri în funcție de zona unde erau așezate casele, zona de lângă canalul Ceamurlia se numea Ceamurlia, în centru Flămânda, iar în partea de est Torba Goala. Zona de peste Dunăre se numea Împunge Bou! Satul avea o cu totul altă așezare decât cea cunoscută astăzi. Odată începute lucrările de modificare a brațului Sulina, de către Comisiunea Europeană a Dunării (C.E.D.) 1885-1896, vechiul sătuc este mutat de-a lungul noului canal. Satul începe treptat să se mărească datorită populației venite din alte părți, oamenii fiind atrași de bălțile bogate în pește și de accesul mai ușor către orașe.
În anul1894 se inaugurează noul braț, săpat între Mila 8 și Mila 18 și se ridică un monument în onoarea Regelui Carol I. În anul1896 se înființează Stațiunea de Supraveghere a Navigației pe Dunăre, care funcționează și astăzi, Administrația Fluvială a Dunării de Jos (A.F.D.J.). Prin decret regal, în anul 1926 satul Flămânda este declarat Comuna Carmen-Sylva de care aparține și satul Mila 23.
În anul 1948 comuna Carmen-Sylva a fost denumită comuna Crișan.
Între anii1964-1968 aici se ridică o școală, un dispensar, un oficiu poștal, cămin cultural, bibliotecă și magazine, toate acestea având personal calificat. Pescuitul fiind principala sursa de venit a localnicilor, pescarilor li s-au dat bărci, plase, tot ce aveau nevoie pentru o producție bună. Pe malul opus al satului se face o cherhana cu ghețărie (o construcție specială pe care, în fiecare iarnă, pescarii o umpleau cu gheață), se amenajase ferme piscicole. O altă ramură a industriei locale a fost recoltarea și exploatarea stufului, care se făcea iarna, atât de către localnici cât și de către deținuți sau muncitori veniți din țară.
Și astăzi localnicii au aceleași îndeletniciri moștenite de generații: pescuitul și confecționarea plaselor, agricultura, creșterea animalelor, recoltatul stufului pentru foc și pentru acoperirea locuințelor si mai nou turismul. Turismul este o noua ramură a economiei locale, datorită pescarilor sportivi și a iubitorilor de natură și de liniște .
Se poate vizita Centrul de Informare al ARBDD, un mini muzeu al Deltei Dunării, ce conține în detaliu machete cu părți a unor ecosisteme din Delta Dunării și un impresionant ierbar cu o mare varietate de plante aflate pe teritoriul Rezervației. Deasemenea încă se mai află statuia lui Carol I din 1894 .
În concordanță și într-o perfectă simbioză cu cele menționate mai sus, putem aprecia aici peisajele și fauna care le conferă acestora elementele de unicitate, specifice acestei zone. Locuitorii sunt gazde primitoare, sociabili, surprind vizitatorii prin simplitate și amabilitate, însă sunt și o sumedenie de pensiuni în zonă .
Așadar , Crișan , satul din inima Deltei Dunării , e o destinație foarte bună pentru amatorii de pescuit, natură și liniștea specifică deltei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu