Se afișează postările cu eticheta Informații. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Informații. Afișați toate postările

10 mai

Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare

          Păsările migratoare constituie o parte importantă a biodiversității globale care, în baza  prevederilor Convenţiei privind Diversitatea Biologică, trebuie să fie conservată în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Ele sunt deosebit de vulnerabile datorită faptului că migrează pe distanţe lungi, unele specii fiind dependente de zonele umede care se degradează datorită activităţilor antropice nesustenabile.


 

           Ziua Mondială a Păsărilor se sărbătoreşte la nivel global, începând cu anul 2006, fiind iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru Conservarea Speciilor Migratoare şi Animalelor Sălbatice (CMS) şi Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA).
          Anual, milioane de păsări dispar din cauza braconajului, capturării și comerțului ilegal sau sunt afectate de poluare, defrișări, dezvoltarea infrastructurii, schimbările climatice, pierderea habitatelor de cuibărire și de hrănire.  Un număr foarte mare de specii de păsări sunt amenințate cu dispariția, de aceea orice capturare de păsări migratoare trebuie să fie făcută luând în considerare caracteristicile biologice și starea lor de conservare pe întregul areal de răspândire.
         România, alături de alte țări, a aderat la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de  animale sălbatice (CMS) prin Legea nr. 13/1998 și a ratificat Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice (AEWA), prin Legea nr. 89/2000. CMS și AEWA încurajează cooperarea internaţională pentru monitorizarea, cercetarea științifică, stoparea declinului speciilor de păsări şi a habitatelor lor, în aria geografică de răspândire a acestora, prin luarea de măsuri coordonate pentru menţinerea speciilor de păsări migratoare într-o stare de conservare favorabilă sau pentru readucerea lor la o asemenea stare.




         La nivel mondial, a fost adoptat Planul Strategic AEWA pentru perioada 2009-2017, ce abordează problemele prioritare legate de păsările de apă migratoare și acțiunile ce trebuie întreprinse de Părţi, pentru conservarea speciilor și a habitatelor naturale, managementul activităţilor umane, monitorizarea speciilor, cercetarea științifică, educaţia, informarea publicului şi implementarea măsurilor de conservare adecvate. Astfel se acordă o atenţie deosebită speciilor periclitate, precum şi celor care se află într-o stare nefavorabilă de conservare, pentru menținerea sau, după caz, restabilirea unei rețele de habitate corespunzătoare pe întreaga arie de migrație a fiecărei specii de păsări.
        “Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare” va fi celebrată în data de 10 mai 2016 sau în preajma acestei zile, printr-o campanie de conștientizare publică, organizată, de Programul de Mediu al Națiunilor Unite – Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Convenția de la Bonn) și Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african – eurasiatice, cu scopul conservării păsărilor migratoare și a habitatelor lor de hrănire și cuibărire.
În 2016, celebrarea “Zilei Mondiale a Păsărilor Migratoare” are ca slogan: “….şi când cerul devine tăcut ?”
        Cu acest prilej, Administraţia Rezervaţiei Biosferei ,,Delta Dunării” (ARBDD) va dedica perioada 10 – 15 mai 2016 marcării evenimentului, prin organizarea de acţiuni de celebrare pe teritoriul RBDD, împreună cu elevii şi cadrele didactice de la şcolile din localităţile Crişan şi Sulina, prin centrele de informare și vizitare. Programul acţiunilor va cuprinde evenimente de informare și conștientizare publică ce vor cuprinde: prezentarea însemnătăţii evenimentului, concursuri de desene, drumeții în zonele învecinate localităților, ateliere de lucru,  activităţi interactive, joc de rol, etc.

Sursa informatii : www.rador.ro

17 februarie

Prohibiția la pescuit pe anul 2016

            Pe data de 10 februarie a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul pentru prohibiția pe anul 2016, tocmai de aceea am zis să public în integralitate acest ordin pentru cei interesați .




CAPITOLUL I – Zone şi perioade de prohibiţie

Art. 1 -(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 10 aprilie – 24 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca – Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării – Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.

Art. 2 – În Complexul Razim – Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 69 de zile, în perioada 1 aprilie – 08 iunie inclusiv.

Art. 3 – Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);
b) pe Dunărea Veche sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;
c) lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;
d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;
e) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între km 84 şi km 65, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;
f) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 01 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
g) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5 – 65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
h) pe braţul Borcea, zona km 37 – 41 ( Stelnica – Feteşti), pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie -13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1); i) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, tot timpul anului;
j) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche -2 Mai, delimitată de coordonatele: NV: 43° 47′ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; NE: 43° 47′ lat. N şi 28° 40′ long. E; SV: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; SE: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 40′ long. E şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului;
Art. 4 – (1) În zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:

a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;
b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;
c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;
d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific; b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.

CAPITOLUL II – Specii şi perioade de prohibiţie

Art. 5 – (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:

a) ştiuca, pe o durată de 35 zile, în perioada 10 februarie – 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. (1);
b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
c) coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului;
d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie; e) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie -31 august inclusiv. (2)
În apele Mării Negre se interzic:

a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane şi paragate, precum şi capturarea, deţinerea şi comercializarea acestuia, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie – 30 noiembrie inclusiv;
b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni în baza unui studiu de cotă;
d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 mai – 30 mai inclusiv;
e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).
(3) Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentulului (UE) nr. ……al Consiliului din …………de stabilire, pentru 2016, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupe de stocuri de peşte din Marea Neagră.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).

(5) Prin excepţie de la prevederile art. 1, alin. (1) speciile marine de peşti altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3) din prezentul articol sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate;

(6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiţie a calcanului, se poate face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.

Art. 6 – Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 12 zile, în perioada 28 aprilie – 9 mai inclusiv;
b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 21 de zile, în perioada 2 mai –22 mai inclusiv;
c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 13 mai –11 iunie inclusiv;
d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maxim 2 setci în perioada 18 mai – 28 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.
e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.
Art. 7 – (1) Capturarea sturionilor pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific cu autorizaţie de pescuit sturioni, se realizează în stare vie, pe o durată de 45 zile, în perioada 15 martie -30 aprilie inclusiv, în zonele:

a) Dunăre, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton);
b) braţul Borcea, km 37 -41 (Stelnica- Feteşti);
c) pe braţul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina. (2) Capturarea unui număr limitat de sturioni în scop ştiinţific, cu autorizaţie de pescuit sturioni, se poate face tot timpul anului şi în alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), cu marcarea şi eliberarea imediată a acestora în mediul acvatic, conform prevederilor legale în vigoare. (3) Numărul de sturioni capturaţi pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific, zonele de pescuit, organizarea şi monitorizarea pescuitului sturionilor vii sunt stabilite şi aprobate prin decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

CAPITOLUL III – Dispoziţii finale

Art. 8 -(1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 01 aprilie – 30 septembrie inclusiv.

(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 1 iulie – 31 august inclusiv.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin.(3) se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” în condiţii hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului R.B.D.D.

(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(6) Pentru Golful Musura, Meleaua Sfântu Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu apă dulce se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi.

(7) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti protejate.

Art. 9 – (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă. (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 10 – (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

(2) În amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, eliberat în baza următoarelor documente: a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada populării; b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul; c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor; d) licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(3) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte şi în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

Art. 11 – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare.

17 ianuarie

Influența omului în evoluția Deltei Dunării

          Omul a reprezentat și este în continuare un factor determinant în schimbările naturii . De aceste schimbări nici Delta Dunării n-a scăpat, dezvoltarea economică a României aducând modificări importante ecosistemelor de aici .  Începând cu secolul XIX delta suferă transformări majore , însă de departe cel mai aprig regim politic este regimul communist . În anii comunismului delta a suferit interventii grave ce necesită mulți ani de acum încolo pentru regenerarea stricaciunilor.

          Delta Dunării, ca zonă terminală a fluviului Dunărea, primeşte şi tranzitează anual, prin arterele hidrografice şi complexele lacustre, un volum important de apă, care îi conferă statutul de zonă umedă. Una din condiţiile vitale ale zonei umede, cu varietatea de ecosisteme şi biodiversitate reprezentativă, este sistemul circulaţiei apei . Dunărea transportă anual la vârful Deltei (Ceatalul Chiliei), circa 202 km³ de apă, respectiv, 6.515 m³/s, circa 48 milioane t/an de aluviuni, 74 milioane t/an de săruri şi 2.576 x 1012 Kcal (corespunzător unei temperaturi medii anuale de 12,6°C) (valori pentru perioada 1921-2000). Din valorile estimate de materie şi energie, 95% sunt tranzitate pe cele trei braţe (Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe) şi numai 5% sunt preluate prin gârle şi canale, stocate, parţial, în complexele lacustre şi ariile mlăştinoase din interiorul deltei. Dunărea şi braţele sale reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid.

          Braţul Chilia (120 km de la Ceatalul Chiliei) este cel mai important braţ al Dunării sub aspectul scurgerii. Până în anul 1890 s-a caracterizat printr-o tendinţă de creştere a debitului. După anul 1910 când transporta 72% din debitul fluviului la Ceatalul Chiliei, braţul Chilia înregistrează o tendinţă de scădere a debitului (63,8% în 1950, 63% în 1960, 60,8% în 1970, 59,1% în 1980 şi 58% în 1990. În aceeaşi perioadă ponderea braţului Tulcea (având 17 km între Ceatalul Chiliei şi Ceatalul Sf. Gheorghe), a crescut de la 28% la 42,4% în 1990, nu atât datorită braţului Sf. Gheorghe care a suferit o acţiune de scurtare a traseului iniţial de 109 km lungime la 70 km în prezent (cel mai mare coeficient de meandrare: 1,7) cât mai ales creşterii rolului braţului Sulina (lung de 63,7 km la care se adaugă circa 8 km de prelungire în mare prin diguri laterale) de la 7-8% la sfârşitul secolului trecut la circa 20% în prezent, ca urmare a rectificării şi dragării lui continuu pentru menţinerea posibilităţilor de navigaţie.
          Din debitul de apă al Dunării la Ceatalul Chiliei o mică parte pătrunde prin reţeaua de gârle şi canale în complexele lacustre, sau prin revărsare peste maluri în perioada apelor mari de primăvară. Se apreciază că în perioada 1980-1989 braţele Dunării cedau în interiorul deltei un debit estimat de circa 620 mc/s, ca urmare a realizării unor canale mari (Canalul Mila 35, Crişan-Caraorman). Din acest debit, circa 350 mc/s au fost vehiculate prin reţeaua de gârle şi canale şi 270 mc/s au fost revărsate peste maluri. Cea mai mare parte, de circa 350 mc/s se acumulează în spaţiul dintre braţele Chilia, Tulcea şi Sulina, urmată cu 170 mc/s în spaţiul dintre Sulina şi Sf. Gheorghe, şi 100 mc/s în spaţiul dintre braţul Sf. Gheorghe, lacul Razim şi ţărmul marin .             Având în vedere perioada de stagnare a volumelor de apă pătrunse în interiorul deltei, care variază în funcţie de regimul hidrologic anual (2 luni în 1921 – an cu ape mici şi 10-11 luni în anii cu ape mari – 1940, 1942, 1970) o parte din acestea se pierd prin procesele de evaporaţie şi evapotranspiraţie, încât la ieşire către Marea Neagră, pierderile sunt de circa 10% (Tabelul 1).

Tabel 1 .Debitele lichide ale Dunării la intrarea şi ieşirea din deltă şi pe
braţele principale (mc/s) (după C. Bondar, 2004)
Sursa informațiilor : ARBDD

08 ianuarie

Tarife de acces turiști,autovehicule și ambarcațiuni în Delta Dunării

Tarifele conform Ordinului nr. 610/2009  pentru permisul de acces în rezervaţie pentru turişti este de:

Permisul de acces în rezervaţie pentru turişti este de:
• 5 lei/persoană/zi;
• 15 lei/persoană/săptămână,
• 30 lei/persoană/an,
• gratuit pentru pensionary

Permisul de acces pentru autovehicule este de:
• 10 lei/autovehicul/zi;
• 100 lei autovehicul/an;

Permisul de acces pentru ambarcaţiuni este de :
• 100 lei/ambarcaţiune/an,
• 20 lei/ambarcaţiune/sejur.

Contravaloarea permiselor de acces mai poate fi achitată atât prin mandat poştal, cât şi prin virament bancar, în contul instituţiei noastre nr. RO96TREZ64120E365000XXXX - "Disponibil din venituri proprii", deschis la Trezoreria Municipiului Tulcea, beneficiar: Administraţiei Rezervaţiei Biosferei
"Delta Dunării“ (A.R.B.D.D.) Tulcea, Cod fiscal: 3722040, specificând la explicaţii:
• tarif acces pentru persoane.
• tarif acces pentru autovehicule,
• tarif acces pentru ambarcaţiuni.

             Ridicarea permiselor urmând a se face ulterior de la sediul ARBDD. Pe durata vizitei în perimetrul RBDD turistul trebuie să prezinte permisul de acces și dovada plăţii către organele de control. Accesul cu nave şi ambarcaţiuni în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se face respectând Hotărârea Guvernului Nr. 538 din 08 iulie 2015 pentru aprobarea Regulilor privind accesul şi circulaţia navelor şi ambarcaţiunilor pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul RBDD, emis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în baza permisului de acces pentru nave şi ambarcaţiuni.
            Obţinerea permisului este condiţionată de plata unui tarif: 100,00 lei/ambarcaţiune/an, respectiv
20,00 lei/ambarcaţiune/sejur care se poate face numerar la casieria Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 – 14.00, cu numerar/card bancar la automatele de permise instalate la sediul ARBDD şi la recepţia Hotelului Delta***, str. Isaccei nr.2, Tulcea (program non-stop) sau prin aplicaţia de plăţi online de pe pagina de internet a instituţiei.



           Accesul cu autovehicule în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se face în baza unui permis de acces pentru autovehicule, ce este condiţionat de plata unui tarif în valoare de 100,00 lei/autovehicul/an, respectiv 10,00 lei/autovehicul/zi.
           Permisul se obţine de la sediul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de Luni - Joi: 08.00 - 16.30; Vineri: 08.00 – 14.00, de la automatele de permise instalate la sediul ARBDD şi la recepţia Hotelului Delta***, str. Isaccei nr. 2, Tulcea (program non-stop) sau prin aplicaţia de plăţi online de pe pagina de internet a instituţiei.





02 ianuarie

Tarifele pentru abonamentele de pescuit

               Tarifele conform Hotărârii Guvernului nr. 1016/2008  privind cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare în pescuit şi acvacultură, taxa pentru permisul de pescuit recreativ/sportive în rezervaţie este de:
• 30 lei / persoană /an
• 10 lei / elevi şi studenţi / an
• 10 lei / persoane cu handicap uşor şi mediu / an
• gratuit / persoane cu handicap grav/ an
• gratuit / pensionari şi veterani de război / an.

             Conform Ordinului privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate, permisul de pescuit recreativ/sportiv este:

• un document cu regim special, înseriat,
• nominal şi netransmisibil,
• se eliberează anual.

             Practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza permiselor de pescuit recreativ/sportiv emise şi eliberate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în conformitate cu prevederile Ordinului privind aprobarea condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportive şi modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate, emis în comun de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (159/24 iunie 2011) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (1266/18 aprilie 2011).
              În conformitate cu Ordinul emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.15 din 20 ianuarie 2011 art. 9(2), în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza permiselor de pescuit recreativ/sportive emise şi eliberate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
             Contravaloarea permiselor de pescuit recreativ/sportiv poate fi achitată astfel:
• numerar la casieria Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;
• prin mandat poştal şi/sau prin virament bancar, în contul instituţiei noastre nr. RO85TREZ6415032XXX000263, deschis la Trezoreria Municipiului Tulcea, beneficiar: A.R.B.D.D. Tulcea, Cod fiscal: 3722040, specificând la explicaţii: permis de pescuit sportiv/recreativ şi ridicarea acestora de la sediul instituţiei;
• numerar sau cu card bancar la automatele de permise instalate la sediul ARBDD şi la recepţia Hotelului Delta***, str. Isaccei nr. 2, Tulcea (program non-stop);
• online, prin aplicaţia de plăţi online de pe pagina de internet a instituţiei.


                 Obligaţiile deţinătorilor de permise de pescuit recreativ/sportiv:
•să respecte legislaţia privind desfăşurarea pescuitului recreativ/sportiv;
•să respecte legislaţia de mediu şi prevederile planurilor de management şi ale regulamentelor ariilor naturale protejate/setului de măsuri minime de conservare până la aprobarea planurilor de management şi a regulamentelor ariilor natural protejate;
•să se legitimeze şi să prezinte documentele solicitate de organele de control abilitate;
•pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", să deţină permis de acces eliberat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";
•să păstreze curăţenia în zona de pescuit, iar depozitarea şi deversarea de deşeuri de orice tip pe sol, în apă, pe maluri, plajă sunt strict interzise.
                În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese dintre activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit sportiv, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura stabileşte condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, astfel:
a) pe cursul şi braţele Dunării şi în Delta Dunării, cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu câte două cârlige fiecare;
b) pe Dunăre şi în Delta Dunării un pescar sportiv poate reţine din capture maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg.


09 decembrie

Regulamentul pentru pescaturism



              Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 a încheiat discuțiile cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pe marginea Regulamentului pentru pescaturism, stabilindu-se că această activitate se va realiza doar de către pescarii profesioniști, aceștia urmând să aibă cote de capturi și unelte de pescuit special alocate pentru aceasta.

            Ivan Patzaichin a declarat , după o întâlnire cu pescarii din Mahmudia , că urmează să fie găsite soluții legale care țin mai mult de Ministerul Agriculturii, de Agenția de Turism și de Ministerul Muncii. Sunt mai multe instituții cu care se încearcă a avea discuții pentru găsirea formulei legale aplicabile pe întreg teritoriul Deltei. Orice formulă legală este în interesul statului .
           Tot luna aceasta , organizația va încheia proiectul de promovare a pescaturismului în Rezervație finanțat prin Grupul local de pescărie durabilă (FLAG — 'Fisheries Local Action Group') Delta Dunării.
Proiectul pilot de pescaturism de la Mila 23 înseamnă o extindere a activității de pescar profesionist într-un mod organizat. La Mila, zona de pescuit este la aproape 2 kilometri de sat, iar turiștii trec la vâsle pe un traseu care se face împreună cu asociația. Lotca este obligatorie.
           Teodor Frolu , membru fondator al asociației a declarat în timpul întâlnirii pe tema pescaturismului, că  fără barca din lemn, faci orice, dar nu pescaturism. Grupul de patru sau cinci pescari trebuie să aibă un refugiu pescăresc cu o minimă infrastructură, un refugiu care trebuie autorizat și menținut doar pentru acest gen de activitate. Acest program nu este pentru operatorii mari, dar ei îi pot sprijini pe pescari.
           Pescaturismul este o formă de turism care pune în valoare activitatea propriu-zisă a pescarilor. Timp de câteva ore, însoțiți de pescari profesioniști, turiștii pot vedea dintr-o lotcă cum se desfășoară o zi la pescuit și să asculte poveștile pescarilor, în timp ce la refugiu se pregătește ciorba pescărească.
           Bucătăria tradițională, stilurile arhitecturale de inspirație lipovenească, românească și rusească, patrimoniul cultural al minorităților etnice, meșteșugurile tradiționale, siturile arheologice, bogăția avi-faunistică și nu în ultimul rând peisajele Rezervației sunt atuurile comunităților din Deltă, care, în orice sezon turistic, au porțile deschise.
           Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 s-a înființat în anul 2010 la inițiativa multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin care și-a propus să promoveze tradițiile și patrimoniul natural ca mijloace sustenabile de creștere a nivelului de trai al populației din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Pentru a sprijini transformarea Deltei într-o destinație eco-turistică, Patzaichin a lansat, în anul 2012, canotca, o barcă din lemn cunoscută ca 'bicicleta apei' și a pledat în fața autorităților pentru crearea unor trasee de turism lent destinate exclusiv bărcilor cu vâsle.
             În luna decembrie a anului trecut, asociația a semnat contractul de finanțare cu FLAG Delta Dunării pentru realizarea unei Campanii de conștientizare a pescarilor din Rezervație și a familiilor acestora asupra importanței dezvoltării unor alternative ocupaționale prietenoase cu mediul și tradițiile.
Campaniile s-au derulat în 15 comunități din Deltă.

Sursa : AGERPRESS

05 decembrie

Poze nave Navrom

După ce au fost prezentate programul și prețurile pentru transportul în satele deltei era cazul și pentru câteva poze cu vasele.

Portul Tulcea




Catamaran Expres 1


Catamaran Expres 2


Nava clasică Banat


Nava clasică Maramureș



Nava clasică Mircești



Nava clasică Moldova








02 decembrie

Tarife și servicii prestate în Rezervația Biosferei Deltei Dunării

ORDIN Nr. 610 din 19 mai 2009
privind aprobarea tarifelor pentru lucrările și serviciile prestate de către Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" la solicitarea persoanelor fizice și juridice .




NOTĂ:
1. Sumele încasate din prestări de servicii vor fi gestionate în regim extrabugetar în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
2. Tarifele se achită la sediul ARBDD.
3. Tarifele se actualizează prin ordin al autorității centrale pentru protecția mediului.
4. Pentru populația locală vor fi tarifate cantitățile de stuf și papură care depășesc 2 tone/persoană/an.
5. Tariful prevăzut la poziția 22 nu se aplică pentru copii, elevi, studenți, pensionari, veterani de război, foști deținuți politici, urmașii eroilor martiri și răniții din Revoluția din decembrie 1989.




24 noiembrie

Gospodăria țărănească conservată ”in situ” – Enisala

          Muzeul este amplasat în centrul localității și reprezintă o sinteză a gospodăriei tradiționale din nordul Dobrogei, zona lacului Razim, de la începutul secolului al XX-lea.



       Ansamblul arhitectural cuprinde: casa cu chiler și câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din aceasta zonă: bucătăria și cuptorul de vară, grajdul pentru animale, porumbarul, șoproanele, fântâna.
Planimetria casei este cea tradițională: cu tindă centrală și două camere.
         Anexele gospodărești au fost reconstituite și au devenit acum spații de reprezentare a colecțiilor. Pot fi văzute: instrumentar agricol, căruțe pictate, tipic dobrogene, unelte pescărești, scule și produse de dogărie, fierărie, albinărit, olărit, instrumentar pentru industria casnică textilă.
             Interiorul locuinței relevă bogăția și frumusețea țesăturilor tradiționale.


           Compozițiile ornamentale, reprezentările stilizate și denumirile sugestive ale motivelor (pomișorii, miezul nucii, fetele, calul și călărețul) evidențiază valențe estetice deosebite.


 

Program de vizitare:

Miercuri – Duminică: 10.00 – 18.00; Luni și Marți: ÎNCHIS

 

Tarife:

Taxă  vizitare  expoziție : 6 lei/adult; 3 lei/pensionar, preșcolar, elev, student

Taxă unică de vizitare Gospodăria țărănească conservată ”in situ” și Cetatea Medievală Enisala (valabil de miercuri până duminică): 12 lei/adult; 6 lei/pensionar, preșcolar, elev, student

Taxă fotografiere profesionistă: 100 lei/aparat

Taxă filmare profesionistă: 500 lei/aparat

22 noiembrie

Prețuri transport în Delta Dunării


Tarife practicate pe relații pentru transportul de pasageri în Delta Dunarii începând cu data de 01 IULIE 2015 :

RELAȚIA
Dist
KM
NAVA CLASICĂ

NAVA CATAMARAN



Tarif subventionat*
lei
Tarif nesubventionat
Lei
Tarif subventionat
Lei
Tarif nesubventionat
Lei
TULCEA-SULINA
71
17,00
46,00
26,00
56,00
TULCEA-PARTIZANI
14
4,00
18,00
7,00
20,00
TULCEA-MALIUC
27
7,00
24,00
10,00
26,00
TULCEA-GORGOVA
31
9,00
30,00
14,00
34,00
TULCEA-CRIȘAN
47
10,00
32,00
15,00
38,00
CRIȘAN-CARAORMAN
14
4,00
18,00
--
--
CRISAN-MILA 23
14
4,00
18,00
--
--






TULCEA-Sf.GHEORGHE
81
18,00
48,00
27,00
60,00
TULCEA-BALTENI de Sus
25
7,00
24,00
10,00
26,00
TULCEA-MAHMUDIA
29
7,00
24,00
10,00
26,00
MAHMUDIA-SF.GHEORG
52
13,00
38,00
19,00
50,00






TULCEA-PERIPRAVA
103
20,00
54,00
30,00
64,00
TULCEA-PATLAGEANCA
11
4,00
18,00
7,00
20,00
TULCEA-CEATALCHIOI
23
7,00
24,00
10,00
26,00
TULCEA-PLAUR
32
9,00
30,00
14,00
34,00
TULCEA-PARDINA
45
10,00
32,00
15,00
38,00
TULCEA-TATANIR
59
13,00
38,00
19,00
50,00
TULCEA-CHILIA
80
17,00
46,00
26,00
56,00

 * NOTĂ: TARIFUL SUBVENȚIONAT se aplică (conform HG 595/2000) persoanelor care au domiciliul stabil , care au locul de muncă sau care desfăşoară activităţi în localităţile din Delta Dunării şi municipiul Tulcea , în baza documentelor doveditoare.

TARIFELE AU TVA INCLUS 
PE NAVELE  SEMI-RAPIDE NU ESTE PERMIS TRANSPORTUL DE MĂRFURI
BAGAJELE DE MÂNĂ ,CARE DEPĂȘESC 30KG/PERS SE TAXEAZĂ CU 0,62 LEI/KG

În funcție de traficul de pasageri, conducerea SC Navrom Delta SA își rezervă dreptul de a înlocui nava din GRAFIC cu o alta navă corespunzătoare
Nu se fac rezervări telefonic și nici on-line ! 
Biletele se procură de la casele de bilete în ziua plecării, începând cu ora 11:00
pe navele semi-rapide nu este permis transportul de marfă
bagajele individuale ce depășesc 30kg/persoană se taxează cu 0,62lei/kg 

Contact
Adresa: STR.PORTULUI NR.26 - 8800 – TULCEA

        TEL : +4 0240-519.008 (informații) între orele 8-16 de Luni până Vineri
        TEL : +4 0240-511.553 (secretariat)
        FAX : +4 0240-511.528

E-mail: info@navromdelta.ro