În această rupere și împrăștiere de valuri peste Delta Dobrogei , Dunărea parcă ar încerca s-ascundă, să fugă de puterea covărșitoare a mării, care o atrage, o cheamă, de departe cu strigătul talazurilor ei.
Cântecu‘ pescarului amator:
”Când Soarele printre munți a răsărit,
Noi plecăm la pescuit,
Când Soarele după munți a asfințit
Noi mai stăm la pescuit,
Când berea noastră toată s-a sfârșit
Dă-l dracu‘ de pescuit”
Dacă n-ar avea altă minune decât Delta Dunării și atunci ar putea revendica România de la toți îndrăgostiții de natură un pelerinaj care să le dezvăluie farmece necunoscute încă
Intrată pe pământurile țării noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul cazanelor, Dunărea o părăsește prin uriașul , somptuosul , mirificul evantai al Deltei.