Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare

          Păsările migratoare constituie o parte importantă a biodiversității globale care, în baza  prevederilor Convenţiei privind Diversitatea Biologică, trebuie să fie conservată în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Ele sunt deosebit de vulnerabile datorită faptului că migrează pe distanţe lungi, unele specii fiind dependente de zonele umede care se degradează datorită activităţilor antropice nesustenabile.

 

           Ziua Mondială a Păsărilor se sărbătoreşte la nivel global, începând cu anul 2006, fiind iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru Conservarea Speciilor Migratoare şi Animalelor Sălbatice (CMS) şi Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA).

          Anual, milioane de păsări dispar din cauza braconajului, capturării și comerțului ilegal sau sunt afectate de poluare, defrișări, dezvoltarea infrastructurii, schimbările climatice, pierderea habitatelor de cuibărire și de hrănire.  Un număr foarte mare de specii de păsări sunt amenințate cu dispariția, de aceea orice capturare de păsări migratoare trebuie să fie făcută luând în considerare caracteristicile biologice și starea lor de conservare pe întregul areal de răspândire.

         România, alături de alte țări, a aderat la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de  animale sălbatice (CMS) prin Legea nr. 13/1998 și a ratificat Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-eurasiatice (AEWA), prin Legea nr. 89/2000. CMS și AEWA încurajează cooperarea internaţională pentru monitorizarea, cercetarea științifică, stoparea declinului speciilor de păsări şi a habitatelor lor, în aria geografică de răspândire a acestora, prin luarea de măsuri coordonate pentru menţinerea speciilor de păsări migratoare într-o stare de conservare favorabilă sau pentru readucerea lor la o asemenea stare.

         La nivel mondial, a fost adoptat Planul Strategic AEWA pentru perioada 2009-2017, ce abordează problemele prioritare legate de păsările de apă migratoare și acțiunile ce trebuie întreprinse de Părţi, pentru conservarea speciilor și a habitatelor naturale, managementul activităţilor umane, monitorizarea speciilor, cercetarea științifică, educaţia, informarea publicului şi implementarea măsurilor de conservare adecvate. Astfel se acordă o atenţie deosebită speciilor periclitate, precum şi celor care se află într-o stare nefavorabilă de conservare, pentru menținerea sau, după caz, restabilirea unei rețele de habitate corespunzătoare pe întreaga arie de migrație a fiecărei specii de păsări.

        “Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare” va fi celebrată în data de 10 mai 2016 sau în preajma acestei zile, printr-o campanie de conștientizare publică, organizată, de Programul de Mediu al Națiunilor Unite – Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Convenția de la Bonn) și Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african – eurasiatice, cu scopul conservării păsărilor migratoare și a habitatelor lor de hrănire și cuibărire.
În 2016, celebrarea “Zilei Mondiale a Păsărilor Migratoare” are ca slogan: “….şi când cerul devine tăcut ?”

        Cu acest prilej, Administraţia Rezervaţiei Biosferei ,,Delta Dunării” (ARBDD) va dedica perioada 10 – 15 mai 2016 marcării evenimentului, prin organizarea de acţiuni de celebrare pe teritoriul RBDD, împreună cu elevii şi cadrele didactice de la şcolile din localităţile Crişan şi Sulina, prin centrele de informare și vizitare. Programul acţiunilor va cuprinde evenimente de informare și conștientizare publică ce vor cuprinde: prezentarea însemnătăţii evenimentului, concursuri de desene, drumeții în zonele învecinate localităților, ateliere de lucru,  activităţi interactive, joc de rol, etc.

Sursa informatii : www.rador.ro

Citate despre nuferi

            Dacă tot am vorbit despre nuferi, fiind atât de răspândiți și apreciați de multă lume , el a fost de nu puține ori "victima" unor oameni de seamă . Așadar am strâns mai multe citate ce fac referire la nuferi, sau poezii dedicate special acestor minunate flori de apă.

Amintirea este un nufăr ce abia îşi arată, printre ape, faţa de înecat.

definiţie de Jorge Carrera Andrade în Biografie pentru păsări (1937)

Printre broaşte
În mijlocul bălţii
Flori de nufăr.

haiku de Constantin Păun

Unor oameni le prieşte de minune noroiul. Deşi nu sunt nuferi.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)

Mlaştina în care trăim n-are decât rolul de a ne face să vedem nuferii.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian

Lacul

Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;

Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune 
Vântu-n trestii lin foşnească, 
Unduioasa apă sune!

poezie celebră de Mihai Eminescu din revista "Convorbiri literare" (1 septembrie 1876)

Să fie oare floarea de nufăr recunoştinţa faţă de mlaştina care a hrănit-o? Ori o victorie împotriva ei?

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)

Nuferii onoarei nu se dezvoltă în balta fărădelegii. Păstrăvul nu trăieşte decât în ape limpezi.

Marius Ghilezan în Hoţia la români (iunie 2008)

Frumoasă-i epigrama! Ca un nufăr!
Când fluturi şi albine-i dau ocol!
Dar nu uitaţi! O scriu fiindcă sufăr
Că poanta-şi trage seva din nămol!

epigramă de George Zarafu din Antologia epigramei româneşti (2007)

Şi totuşi în om există mai mulţi nuferi decât nămol.

aforism de Vasile Ghica

Amurg de toamnă -
prelungeşte lumina
un nufăr stingher.

haiku de Gavriil Stiharul

În straturile băltite, ale lumii, nuferii devin rarităţi.

aforism de Gheorghe Mihail

Scenă deschisă -
pe-o frunză de nufăr alb
cântă un brotac.

haiku de Valeria Mahok (4 iunie 2010)

Priveşte cedrul mândru: atâtea braţe are!
Dar nu ca să cerşească, ci ca s-adune soare.
Şi limbi nenumărate au nuferii şi crinii.
Vorbesc însă limbajul tăcerii şi-al luminii.

catren de Omar Khayyam

Ce noapte albastră pe lac
Cu luna privind în oglindă,
Cu păsări ce-n noapte nu tac....
La mijloc de codru se-ntindă.

Nuferii râd către stele
Şi-n mijlocul lor stă de mult,
Nemuritor şi mai mândrul ca ele,
Luceafărul mândru, tăcut.

Veseli flăcăii râzând
Pe lac, printre nuferi, înoată
Spre insulă merg chiuind
Şi par că rotesc lumea toată.

Doar florile-albastre mai stau
De martori la chiot şi sfadă,
Doar ele putere mai au
Aşa feerie să vadă.

poezie de Ionel Ivaşcu (8 septembrie 2005)

Unde sunt florile panicei?
Din mâinile tale n-a rămas decât
fantoma lor
şi în păr reptila subterană a aromelor,
lamele săbiilor şi câte femei goale
măcelărite de lună pe nuferi?

Apoi vine asfinţitul pe panoplia lui de pluş
cu trifoiul umed al paşilor
cu apele îmbrăţişându-se în întuneric,
apele de zăbranic ale nopţii.

Pe acoperişele orelor
vântul joacă zarurile
din pietrişul clipelor.

poezie clasică de Stephan Roll din Ospăţul de aur (1986)

Pe drum,
viitorul m-a primit
în braţele sale.
Bucuria întâlnirii
înflorea
pretutindeni
nuferii.
Poveştile tale
cu iz de mânăstire
linişteau
bătăile inimii.
A urmat
sărutul pecete,
dulce izvor,
aprigă sete.
Însuşi Dumnezeu
ne-a mângâiat
creştetul
a mulţumire.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru

Călătorie

Vreau să mă destind vioi,
Încercuirea oarbă nu mă lasă
Aleargă dorul către casă
Mi-apare o imagine frumoasă
Dar multe triste mai apoi.

Sunt triste oare într-adevăr ?
Nu pot să le evoc precis
În sufletul meu plin de vise
Cu gândul la poiana cu narcise
Sau poate la albul nufăr.

poezie de Mihai Leonte

Pecete e sărutul de sânge ars pe buze,
cu şoapte fugărite în noapte ca jivine,
în loc de nuferi marea se joacă cu meduze
şi atât spaţiu rătăcit în timp se întinde pân' la tine.

Drumul gâfâie în praf neştiind tu de unde vii
în paiete iarba tresare aprinzându-şi licurici,
numai pe unde au mai trecut paşii tăi cei mici
din care a rămas doar ecoul cu rezonanţe arămii.

poezie clasică de Stephan Roll

Nuferii albi, nuferii galbeni sunt stele în oglinda apelor şi au atâtea înţelesuri tainice. Printre trestii, legănate sub pletele sălciilor, în susurul uscat al stufului, în singurătatea imensă cu zvonuri de viaţă primară, de geneză miraculoasă.

Iuliu Bărbat în Nedeia florilor

Reinundarea luncii Dunării, posibilă rezolvare pentru trei probleme

          Anumiți specialiști și autorități din domeniul mediului readuc în discuția publică ideea refacerii zonelor umede ale Dunării, în speță inundarea luncii Dunării, și avantajele care decurg de aici.
          Asociația WWF România și Universitatea București consideră varianta fezabilă atât ca măsură de prevenire a inundațiilor dar și pentru avantajele economice și de mediu.Cele două instituții au realizat un proiect pentru o zonă pilot: regiunea în care, în urmă cu 60 de ani, se afla Balta sau Lacul Greaca, în județele Giurgiu și Călărași.
          Proiectul a fost discutat cu autoritățile și cu cele 6 comunități locale.
          Surprinzător, cele mai multe voci sunt pentru refacerea zonei umede. Documentele de la începutul secolului 20 arată și de ce.

Sursa : wwf.ro

Omul nu poate controla natura

          Ideea proiectului pleacă de la o concluzie la care ajung tot mai mulți specialiști și instituții europene: oricât ar încerca să controleze natura, omul nu reușește decât să creeze dezechilibre.
          Spre exemplu îndiguirea Dunării: au fost investite echivalentul a zeci de miliarde de euro în peste 60 de ani, iar fluviul rupe mereu digurile căutându-și vechea albie, vechea sa zonă de respirație pe timp de ape mari.

          Proiectul Asociației WWF România, în colaborare cu cercetătorii Universității București, arată că refacerea unei singure bălți, cum este Greaca, de lângă Giurgiu, pune la adăpost de inundații toate orașele mari din aval, variantă confirmată în principiu și de Apele Române.
          Comisarul de mediu, Clara Adam amintește că, în anul 2000, un proiect similar a fost înaintat Guvernului chiar de Agenția de Mediu iar confirmarea avantajelor s-a văzut în 2006, odată cu primele inundații record.

Economia zonelor umede de luncă versus agricultură

         Cel de-al doilea avantaj ar fi cel economic. În acest moment, cele 6 comunități locale fac o agricultură de subzistență iar mare parte din lunca Dunării e asimilată zonelor defavorizate, adică sărace.
         O parte a studiului Universității București face o comparație cu situația din 1910, când Grigore Antipa a cercetat zona, contabilizând cât se câștiga din pește, creșterea animalelor, lemn, viticultură, legumicultură sau meșteșuguri pe bază de stuf.
         Elena Preda, cercetător al Universității București, spune că zona Greaca producea echivalentul actual al sumei de 40 de milioane de dolari pe an, în vreme ce astăzi agricultura produce doar 12 milioane.

         Pe vremuri era una din cele mai bogate zone dunărene, astăzi acest renume a dispărut.

Cum se poate traduce biodiversitatea în bani

         A treia componentă a proiectului vizează avantajele de mediu care sunt mână în mână cu avantajele turismului specific unei zone umede: pescuit amator, observarea speciilor rare de păsări sau chiar vânătoarea.
         Mulți ar putea zâmbi, dar consilierii județeni din Giurgiu au avut surpriza să constate în 2013 că, spre exemplu, după refacerea zonei umede de la Comana-Călugăreni, au revenit primele perechi de rațe cu gât roșu, specie protejată.
         Pentru observarea acestei păsări, ornitologi din toată Europa vin în Bulgaria, zona Durankulak și cheltuiesc pentru cazare, mâncare sau ghidare, aducând bani comunității locale.
         Între timp, proiectul de la Comana, de pe Nejlov, a devenit proiect pilot despre care întreabă toată Europa.

Sursa : wwf.ro

     
         Directorul general al WWF România, Orieta Hulea, declara că aceste oportunități pot fi recreeate de-a lungul întregii lunci a Dunării dacă omul lucrează împreună cu mediul și nu împotriva lui. Mai mult, WWF România are deja experiență pentru că, la Mahmudia este pus în practică un proiect similar împreună cu autoritățile locale.

Probleme și comunități

         Rezultatul studiului arată că toate comunitățile din regiunea vechii bălți dunărene sunt dispuse să refacă parțial zona umedă, adică sunt dispuse să rupă digurile pentru a inunda.Totuși, sunt și probleme, pentru că nimeni nu vrea să arunce terenurile agricole în Dunăre, de dragul naturii sau al vorbelor despre avantaje economice.
         Prima solicitare este despăgubirea pentru terenuri. Apoi trebuie studii tehnice suplimentare pentru a vedea în ce măsură zona mai păstrază apa, după 60 de ani de nivelare agricolă. În fine, primarul din Gostinu, Dumitru Văcaru, se îndoiește, printre altele, de rentabilitatea economică. Dincolo de acest lucru, el atenționează că, în cazul aplicării acestui proiect, comuna Gostinu va avea nevoie de un dig de protecție propriu, pentru că se află cel mai aproape de nivelul Dunării iar inundațiile o vizează direct.
         Reprezentanții Apelor Române spun și ei că trebuie făcute studii tehnice suplimentare, dar că varianta refacerii zonelor umede ale Dunării a fost avansată și de către instituție, ca măsură de prevenire a inundațiilor.




Sursa : Romania Actualități

1 martie

         Cu ocazia zilei de 1 martie vreau să ofer tuturor doamnelor și domnișoarelor un mărțișor . Deasemenea și pentru bărbații din zonele în care așa e obiceiul.

Fir Intins

Tuturor celor care se află la pescuit sau plănuiesc o partidă de pescuit le urez : Fir Întins !

Ziua Îndrăgostiților

           Dacă tot a fost Valentines Day ieri , o sărbătoare importată de la americani , ce la noi a prins foarte bine , am zis sa arăt ce înseamnă dragoste adevărată . La ce vreme frumoasă a fost ieri, sigur nu puțini au fost cei care și-au scos sculele de la iernat și au mers la pescuit. 

Iată cum a fost de Valentines Day :

Sursa foto : pescuitul.ro

10000

Ia uite că am ajuns și la cota 10.000 de vizualizări. Adevărul că mai repede decât mă așteptam, însă surpriza e una plăcută. Acuma urmează încă un zero în coadă .

Vă mulțumesc pe această cale și vreau să anunț paginile oficiale ale blogului :

Facebook :  www.facebook.com/dindeltadunarii.blogspot.ro
Google+   :  https://plus.google.com/u/0/communities/106164490280691986516
Twitter      :  https://twitter.com/dindeltadunarii

Bye bye , ne auzim la 100.000.

Strania tragedie de la gurile Dunării. Nobili ruşi, pe un iaht plin cu aur, găsiţi morţi după eşuarea în condiţii misterioase.(PARTEA a II a)

             Cel mai în vârstă dintre Falz Fein încă avea pistolul în mână când corpul său a fost descoperit iar dacă cei din grup s-au sinucis sau au fost ucişi este o întrebare care rămâne fără răspuns. Autorităţile române ajutate de prieteni ruşi ai celor două familii investighează cazul. Cum şi-au găsit familiile moartea probabil că nu se va şti niciodată. Totuşi, bani şi lucruri de valoare lipseau atunci când averea pe care refugiaţii o încărcaseră la bord a fost verificata iar României i s-a cerut să încerce să le recupereze“. De soarta familiei de colonişti germani s-au interesat însuşi Regele Ferdinand şi Regina Maria. De unde această preocupare? „Atunci când Familia Regală a fost exilată şi capitala mutată la Iaşi, Regelui şi Reginei le-a fost oferită ospitalitatea minunatei case a familiei Falz Fein, dincolo de graniţa cu Basarabia. Familia Falz Fein aparţinea unei vechi familii de colonişti germani menoniţi care s-au stabilit în provincia Kherson la invitaţia Guvernului Rus.”, notează Florin Chiriac.

Refugiaţii s-au sinucis 
             În arhiva Consiliului Local Sfântu Gheorghe, în actele de stare civilă, apare faptul că cei opt pasageri ai navei s-au sinucis, dar nu există detalii clare ale unui asemenea act. Florin Chiriac a găsit actul de deces eliberat pentru Boris Falz Fein. Iată ce conţine el: „Boris Flanz Fain Act de Moarte 16 Din anul una mie nouă sute douazece luna februarie ziua zece ora opt dimineaţa. În ziua de nouă ale prezentei luni la ora douasprezece amiaza a încetat din veaţă refugiatu Boris Flanz Fain din oraşul Odesa sau Scadoschi Rusia în etate de ani treizeci de profesiune propetar. Moartea prin sinucidere în urmatoarele împrejurări. Venind din largu Marii Negre cu iactu Ostara au fost naufragiat la Mila una de la comuna Sfântu Gheorghe Judetul Tulcia şi care mormantaria sa facut în cimitiru comunei Sfântu Gheorghe. Aceasta declaraţie ne a fost făcuta de locuitori Iacob Sidorencu de ani treizeci şi cinci de profesiunie pescar domiciliat în comuna Sfântu Gheorghe Judetul Tulcia şi de martoru Gheorghe Balac de ani patru zeci şi cinci de profesiunie pescar domiciliat în comuna Sfântu Gheorghe Judetul Tulcia ear după ce li sa citit acest act l au semnat cel dintâi martor propiu ear cel de al doilea prin punere de deget declarând că nu ştie carte în preună cu noi Costea T. Ignat Primar şi ofiţer al stări civile al comunei Sfântu Gheorghe Judeţul Tulcia“. În cimitirul din localitate există în prezent o placă ridicată în memoria victimelor de pe Ostara, în locul unde se crede că îşi dorm somnul de veci.
            Monumentul a fost pus de către Sergiu Skadovschi , fratele Mariei Falz-Fein, una dintre victime. Pe placa memorială stă scris: „Aici sunt înmormântate jertfele eşuării yachtului „Ostara”. Şi sunt înşiruite mai multe nume: Boris Falz Fein - 1887, Maria Falz Fein -1898, Iurii Skadowskii -1896, Galina Skadowskaia -1891, Fiica -1908, Olga Skadowskaia -1902 şi Elisabeta Skadowskaia -1904. Din vas nu a mai rămas nimic. Fiind construit din lemn, el a putrezit în apă. Singurul martor mut al tragediei este chila din plumb care este adânc îngropată în nisip.

Sursa informațiilor : Florin Chiriac

Placă în amintirea morților de pe yachtul Ostara

Strania tragedie de la gurile Dunării. Nobili ruşi, pe un iaht plin cu aur, găsiţi morţi după eşuarea în condiţii misterioase.(PARTEA I)

Yachtul Ostara

             În 1920, yachtul Ostara a eşuat la Sfântu Gheorghe, după ce a fost prins de o furtună puternică. La bord se aflau membrii familiei de nobili ruşi de origine germană Skadovsky - Falz Fein şi echipajul. Niciunul nu a mai ajuns viu pe uscat. O parte dintre ei au fost găsiţi împuşcaţi. După două luni, alte două cadavre au fost găsite pe peninsula Sacalin.
Membrii familiei Skadovsky- Falz Fein au fugit spre libertate, dar yachtul Ostara, numit după numele unei zeiţe germanice, cu care au plecat la drum, spre Istanbul, a eşuat la Sfântu Gheroghe, cam la 100 metri de mal. Vasul a ajuns cu pânzele yachtului, ce erau îngheţate, şi în dimineaţa zilei de 20 februarie 1920 vasul s-a înţepenit în pragurile de nisip care formează lungi dune pe sub apă. Moartea nobililor care au fugit în urmă cu aproape 100 de ani de regimul bolşevic şi care au murit aproape de malul românesc al deltei, la Sfântu Gheorghe, rămâne un mister. Un al vas, plecat din Odessa, cu alţi nobili din familia Skadowsky, a ajuns în acea perioadă la Sulina. Informaţia a fost furnizată de realizatorul TV Florin Chiriac, care a săpat mult în arhive pentru a dezlega misterul. Adevărul este greu de aflat întrucât arhivele Primăriei Sfântu Gheorghe au fost distruse, şi nu se mai găsesc decât câteva acte, iar declarațiile martorilor sunt contradictorii. Un mister rămâne şi  numărul victimelor, care variază de la 7 la 11 membri.

Variantele morţii nobililor de pe Ostara 
              O primă variantă spune că ,  grănicerii români au deschis focul spre nava naufragiată. Se pare că între Iura Skadovsky şi militari a existat un dialog, nobilii ruşi cerând românilor să vină să îi salveze, promiţându-le că le vor construi o biserică din aur în zonă, însă soldaţii au fost la acea vreme mai interesaţi de comoara pe care bănuiau că se află pe vas şi i-a ucis şi au furat rublele de aur şi bijuteriile scumpe, scrie Florin Chiriac într-un articol despre tragedia yachtului Ostara pe care l-a publicat în „Anuarul Muzeului Marinei Române“ în anul 2007. O altă variantă ne-a oferit-o Vanea Ivanov, de 84 de ani, din Sfântu Gheorghe. El a trăit cu povestea navei Ostara de mic copil. A auzit povestea de la bătrânii satului şi apoi a dus-o mai departe. „Ei s-au apropiat de malul nostru, dar au crezut că furtuna i-a dus din nou în Rusia şi s-au împuşcat între ei, de teamă să nu cadă pe mâna bolşevicilor“, spune bătrânul. Nea Vanea nu crede că vreun mort de pe vas a fost îngropat creştineşte, ci că toţi s-au scufundat cu tot cu vas. Despre comoara de pe yacht? „Cineva spunea că erau foarte mulţi bani, că era o comoară, dar cine ştie“, se întreabă bătrânul.
              O altă variantă este aceea că Skadovsky a intrat în panică fiind convins că au eşuat într-o zonă controlată de Armata Roşie. Cum la bordul ambarcaţiunii se aflau şi mai multe femei şi, de teamă că vor fi violate, nobilul şi-a ucis întreaga familie şi apoi s-a sinucis.

Războiul civil dintre albi şi roşii 
                Yachtul Ostara nu avea ca punct final România, familia Skadovsky- Falz Fein intenţionând să ajungă la Istanbul şi de acolo în Germania şi Elveţia. Dar de ce fugeau din Odessa? Profesorul universitar Cristian Troncotă ne explică climatul istoric care a pus pe fugă nobilii din această parte a Europei. În anul 1917, Lenin a semnat un decret al păcii cu Germania şi Austro Ungaria, prin care Rusia a ieşit din război. Totodată, Lenin a emis şi un decret de autonomie, prin care Ucraina, Georgia, Turkmenistan şi Abhazia puteau să îşi declare independenţa. În realitate, se urmărea scăderea puterii ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei. Între 1918 – 1919, a avuz loc războiul civil dintre albi (aristocraţi) şi roşii (bolşevici), iar Armata Roşie a ocupat republicile autonome, proclamând alipirea lor la URSS. Pe acest fond nobilii din aceste ţinuturi îşi luat averea şi fugeau din republicile unde Armata Roşie încerca să impună legea.

Familia Skadovsky

             
                Yachtul Ostara nu a fost un caz singular. Dr. Corina Apostoleanu, bibliograf la Biblioteca Judeţeană Constanţa, care a scris despre cazul eşuării navei în volumul „Amintiri despre o flotă pierdută“, pe care l-a semnat împreună cu Constantin Cumpănă, spune că lecturând presa din Bucureşti de la acea dată, a descoperit mai mult articole despre nave pline cu nobili ruşi care încercau să-şi câştige libertatea fugind cu familiile în diverse ţări din Europa. Mulţi au reuşit, însă Ostara rămâne una din cele mai misterioase tragedii din Delta Dunării. Ştirea că la gurile Dunării o întreagă familie şi-a găsit sfârşitul a ajuns şi peste hotare, la câteva luni de la producerea tragediei. Într-un articol apărut în ziarul New York Times în data de 17 aprilie 1920 se descria pe larg tragedia de pe Ostara. După titlul „Nobili găsiţi morţi pe un yacht rusesc. Crima misterioasă a membrilor unor renumite familii basarabene. Au încercat să intre în România, dar au fost opriţi de către soldaţi - averea de 14.000.000 de ruble rămasă neatinsă“, jurnaliştii relatau: „Bucureşti, 9 aprilie - descoperirea pe yachtul „Ostara”, eşuat la Sulina, la una din gurile de vărsare ale Dunării, a corpurilor a unsprezece nobili ruşi, bărbaţi şi femei, fiecare împuşcat în cap, şi niciun suflet viu la bord, a însemnat pentru autorităţile române una dintre cele mai misterioase tragedii ale bolsevismului în Marea Neagră. Cadavrele au fost identificate ca fiind membri ai importantei familii ruse Falz Fein şi Skadowski. Descoperirea a fost făcută de către soldaţi care, atunci când au urcat la bordul yachtului, au găsit cabina pe jumătate inundată şi unsprezece cadavre plutind. La bordul yachtului erau 14 milioane de ruble în aur şi bancnote şi bijuterii.

Sursa informațiilor : Florin Chiriac

Influența omului în evoluția Deltei Dunării

          Omul a reprezentat și este în continuare un factor determinant în schimbările naturii . De aceste schimbări nici Delta Dunării n-a scăpat, dezvoltarea economică a României aducând modificări importante ecosistemelor de aici .  Începând cu secolul XIX delta suferă transformări majore , însă de departe cel mai aprig regim politic este regimul communist . În anii comunismului delta a suferit interventii grave ce necesită mulți ani de acum încolo pentru regenerarea stricaciunilor.

          Delta Dunării, ca zonă terminală a fluviului Dunărea, primeşte şi tranzitează anual, prin arterele hidrografice şi complexele lacustre, un volum important de apă, care îi conferă statutul de zonă umedă. Una din condiţiile vitale ale zonei umede, cu varietatea de ecosisteme şi biodiversitate reprezentativă, este sistemul circulaţiei apei . Dunărea transportă anual la vârful Deltei (Ceatalul Chiliei), circa 202 km³ de apă, respectiv, 6.515 m³/s, circa 48 milioane t/an de aluviuni, 74 milioane t/an de săruri şi 2.576 x 1012 Kcal (corespunzător unei temperaturi medii anuale de 12,6°C) (valori pentru perioada 1921-2000). Din valorile estimate de materie şi energie, 95% sunt tranzitate pe cele trei braţe (Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe) şi numai 5% sunt preluate prin gârle şi canale, stocate, parţial, în complexele lacustre şi ariile mlăştinoase din interiorul deltei. Dunărea şi braţele sale reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid.

          Braţul Chilia (120 km de la Ceatalul Chiliei) este cel mai important braţ al Dunării sub aspectul scurgerii. Până în anul 1890 s-a caracterizat printr-o tendinţă de creştere a debitului. După anul 1910 când transporta 72% din debitul fluviului la Ceatalul Chiliei, braţul Chilia înregistrează o tendinţă de scădere a debitului (63,8% în 1950, 63% în 1960, 60,8% în 1970, 59,1% în 1980 şi 58% în 1990. În aceeaşi perioadă ponderea braţului Tulcea (având 17 km între Ceatalul Chiliei şi Ceatalul Sf. Gheorghe), a crescut de la 28% la 42,4% în 1990, nu atât datorită braţului Sf. Gheorghe care a suferit o acţiune de scurtare a traseului iniţial de 109 km lungime la 70 km în prezent (cel mai mare coeficient de meandrare: 1,7) cât mai ales creşterii rolului braţului Sulina (lung de 63,7 km la care se adaugă circa 8 km de prelungire în mare prin diguri laterale) de la 7-8% la sfârşitul secolului trecut la circa 20% în prezent, ca urmare a rectificării şi dragării lui continuu pentru menţinerea posibilităţilor de navigaţie.
          Din debitul de apă al Dunării la Ceatalul Chiliei o mică parte pătrunde prin reţeaua de gârle şi canale în complexele lacustre, sau prin revărsare peste maluri în perioada apelor mari de primăvară. Se apreciază că în perioada 1980-1989 braţele Dunării cedau în interiorul deltei un debit estimat de circa 620 mc/s, ca urmare a realizării unor canale mari (Canalul Mila 35, Crişan-Caraorman). Din acest debit, circa 350 mc/s au fost vehiculate prin reţeaua de gârle şi canale şi 270 mc/s au fost revărsate peste maluri. Cea mai mare parte, de circa 350 mc/s se acumulează în spaţiul dintre braţele Chilia, Tulcea şi Sulina, urmată cu 170 mc/s în spaţiul dintre Sulina şi Sf. Gheorghe, şi 100 mc/s în spaţiul dintre braţul Sf. Gheorghe, lacul Razim şi ţărmul marin .             Având în vedere perioada de stagnare a volumelor de apă pătrunse în interiorul deltei, care variază în funcţie de regimul hidrologic anual (2 luni în 1921 – an cu ape mici şi 10-11 luni în anii cu ape mari – 1940, 1942, 1970) o parte din acestea se pierd prin procesele de evaporaţie şi evapotranspiraţie, încât la ieşire către Marea Neagră, pierderile sunt de circa 10% (Tabelul 1).

Tabel 1 .Debitele lichide ale Dunării la intrarea şi ieşirea din deltă şi pe

braţele principale (mc/s) (după C. Bondar, 2004)

Sursa informațiilor : ARBDD

La multi ani 2016 !!!

Vreau să urez tuturor un an 2016 plin de bucurii și realizări , sănătate și liniște . La multi ani !

De ce să aleg Delta ? ( PARTEA a II a )

            Dacă în PARTEA I am vorbit despre oamenii locului, acuma e timpul pentru câteva cuvinte despre natură.

Natura locului

            Născută în urmă cu zece milenii, Delta Dunării este cel mai tânăr peisaj al spațiului românesc. Ea s-a format prin depunerea într-un vechi golf al Mării Negre a sedimentelor purtate de apele Dunării de-a lungul traseului său european și continuă să fie într-un continuu proces de transformare.

           Cu toate că Delta Dunării acoperă numai 2,5% din teritoriul României, ea găzduiește peste 10% din speciile de animale și peste 50% din cele de plante din țară. Astfel, bogăția resurselor biologice, dar și complexitatea condițiilor de mediu, conferă acestui teritoriu unul din cele mai ridicate niveluri de biodiversitate. Pe plan internațional această comoară a naturii este socotită a treia zonă ca importanță ecologică din lume.

           Desigur, păsările, peștii și stuful sunt cele mai faimoase resurse naturale ale acestui paradis. Adevărat tezaur ornitologic, cele 331 specii de păsări (peste 80% din totalul de specii de pe teritoriul întregii țări) - cuibăresc, iernează sau petrec întregul an în Delta Dunării. Lacurile , canalele , mlaștinile și bălțile , întinderile nesfârșite de stufăriș , grindurile nisipoase , pădurile , coastele Mării Negre și Complexul Lagunar Razim Sinoe oferă hrană și adăpost pentru populații importante de pelicani , lebede , chire și pescăruși , rațe și gâște , egrete , stârci , cormorani , răpitori și multe , multe altele.
           Fauna piscicolă, reprezentată de 135 de specii (peste 60% din speciile de pești din România) - atât de apă dulce, cât și de apă sărată sau eurihaline (care trăiesc în mare dar pătrund în Deltă în timpul sezonului de reproducere) - a reprezentat întotdeauna principala resursă economică și suportul vieții și activității comunităților tradiționale. Scrumbia de Dunăre reprezintă , încă , o resursă a pescuitului comercial intensiv, în timp ce grupul sturionilor , faimoșii producători ai icrelor negre (morun , nisetru , păstruga ce pătrund în Deltă doar în sezonul de reproducere) , până nu de mult supraexploatați , se află , din cauza declinului , sub protecția prohibiției până în 2016.
            Stufărișul este cu siguranță imaginea cea mai familiară a vegetației Deltei – stuful , papura , rogozul, în amestec cu salcia pitică și numeroase alte specii, ocupă aproape 80% din suprafața acesteia. Plaurul este o acumulare de rădăcini , rizomi de stuf și sol , desprinsă de fundul lacurilor și transformată în insule plutitoare care, împinse de vânt , se deplasează pe suprafața apei. Acest strat , bogat în nutrienți, asigură creșterea viguroasă a stufului, alături de alte specii caracteristice: rogoz , mentă , feriga de apă , cucuta de apă , salcia și plante agățătoare ce oferă adăpost păsărilor pentru cuibărit , cât și pentru numeroase specii de mamifere: porcul mistreț, vulpea, câinele enot , lutra, nurca . Stuful reprezintă totodată o importantă resursă economică: este folosit în construcții (acoperișuri, garduri, element izolator termic în componența pereților), materie primă în fabricarea celulozei și hârtiei, hrană pentru animale (mai ales pe timpul iernii) și materie primă în meșteșugul împletiturilor. De altfel, Delta Dunării este cunoscută ca având cea mai întinsă suprafață compactă de stufăriș de pe planetă.

            Bogăția și importanța valorilor naturale, presiunea activităților umane (în special turismul, activitățile de transport și practicile neadecvate de pescuit și vânătoare) corelată cu fragilitatea acestui sistem complex și delicat au făcut necesară implementarea măsurilor de protejare.
            În 1938, Pădurea Letea a fost a doua zonă la nivel național (după Munții Retezat) căreia Academia Română i-a acordat statutul de zonă protejată. În anul 1990, Delta Dunării împreună cu zone adiacente a fost declarată Rezervație a Biosferei , statut ce permite atât protejarea valorilor naturale existente și reconstrucția ecologică a zonelor deja deteriorate, cât și desfășurarea activităților umane, în armonie cu măsurile de protecție și conservare . Delta Dunării a fost inclusă în lista Convenţiei Ramsar în anul 1991 drept Zonă Umedă de Importanţă Internaţională și declarată Patrimoniu Natural de Valoare Universală Excepţională (UNESCO) .

Sursa : Discover ECO Romania

Vine Moșuuu...

De ce să aleg Delta ? ( PARTEA I )

           Am să încerc prin câteva cuvinte să descriu farmecul Deltei Dunării și să vă fac curioși de a descoperi  frumusețea ei .

Oamenii locului

          Suspendate ,  parcă, între apă și cer , înconjurate de întinderi nesfârșite de stuf , așezările Deltei adăpostesc urmașii valurilor succesive de grupuri etnice ajunse aici în urma prigoanelor din locurile natale , sau atrase , în vremuri bune , de oportunitățile economice . Ruși lipoveni, români, ucraineni , sunt cei care alcătuiesc, astăzi, mozaicul cultural al apelor.

             Unul dintre cele mai faimoase grupuri etnice e reprezentat de rușii lipoveni; goniți din Rusia natală de persecuțiile suferite în urma neacceptării reformei religioase a patriarhului Nikon (1667) , credincioșii de rit vechi (staroveri) au sosit - la mijlocul secolului XVIII - în spațiul tolerant și deja multicultural al Dobrogei , aflată pe atunci în Imperiul Otoman . Asemeni rușilor lipoveni , ucrainenii (haholi) au sosit în valuri successive , ca urmare a persecuțiilor țariste și a războaielor regionale. Pribegii au adus și păstrat de-a lungul anilor - alături de icoane și obiecte de cult – credința , o cultură bogată și puternice calități individuale și de grup: cântecele populare , meșteșugurile tradiționale (pescuitul , construcția bărcilor) , portul , arhitectura și arta decorative , gastronomia, talentul și dăruirea în sport care fac din aceaste etnii un grup mândru și respectat.

             Românii s-au așezat aici în perioade de dezvoltare economică (creșterea animalelor , construcția canalului Sulina la sfârșitul secolului XIX, dezvoltarea turistică din ultimii ani) și alcătuiesc acum o comunitate ce își împletește valorile și interesele într‑un buchet de activități specific : pescuit , recoltarea stufului , creșterea animalelor , turism.

                Gazde ospitaliere, oamenii Deltei oferă turistului ce le trece pragul șansa descoperirii unei culturi unice și împărtășirea unei lumi și a unui stil de viață adânc ancorate în natură și tradiție.

Va continua în PARTEA a II a cu  Natura locului

Sursa : Discover ECO Romania

Regulamentul pentru pescaturism

              Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 a încheiat discuțiile cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pe marginea Regulamentului pentru pescaturism, stabilindu-se că această activitate se va realiza doar de către pescarii profesioniști, aceștia urmând să aibă cote de capturi și unelte de pescuit special alocate pentru aceasta.

            Ivan Patzaichin a declarat , după o întâlnire cu pescarii din Mahmudia , că urmează să fie găsite soluții legale care țin mai mult de Ministerul Agriculturii, de Agenția de Turism și de Ministerul Muncii. Sunt mai multe instituții cu care se încearcă a avea discuții pentru găsirea formulei legale aplicabile pe întreg teritoriul Deltei. Orice formulă legală este în interesul statului .
           Tot luna aceasta , organizația va încheia proiectul de promovare a pescaturismului în Rezervație finanțat prin Grupul local de pescărie durabilă (FLAG — 'Fisheries Local Action Group') Delta Dunării.
Proiectul pilot de pescaturism de la Mila 23 înseamnă o extindere a activității de pescar profesionist într-un mod organizat. La Mila, zona de pescuit este la aproape 2 kilometri de sat, iar turiștii trec la vâsle pe un traseu care se face împreună cu asociația. Lotca este obligatorie.
           Teodor Frolu , membru fondator al asociației a declarat în timpul întâlnirii pe tema pescaturismului, că  fără barca din lemn, faci orice, dar nu pescaturism. Grupul de patru sau cinci pescari trebuie să aibă un refugiu pescăresc cu o minimă infrastructură, un refugiu care trebuie autorizat și menținut doar pentru acest gen de activitate. Acest program nu este pentru operatorii mari, dar ei îi pot sprijini pe pescari.
           Pescaturismul este o formă de turism care pune în valoare activitatea propriu-zisă a pescarilor. Timp de câteva ore, însoțiți de pescari profesioniști, turiștii pot vedea dintr-o lotcă cum se desfășoară o zi la pescuit și să asculte poveștile pescarilor, în timp ce la refugiu se pregătește ciorba pescărească.
           Bucătăria tradițională, stilurile arhitecturale de inspirație lipovenească, românească și rusească, patrimoniul cultural al minorităților etnice, meșteșugurile tradiționale, siturile arheologice, bogăția avi-faunistică și nu în ultimul rând peisajele Rezervației sunt atuurile comunităților din Deltă, care, în orice sezon turistic, au porțile deschise.
           Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 s-a înființat în anul 2010 la inițiativa multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin care și-a propus să promoveze tradițiile și patrimoniul natural ca mijloace sustenabile de creștere a nivelului de trai al populației din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Pentru a sprijini transformarea Deltei într-o destinație eco-turistică, Patzaichin a lansat, în anul 2012, canotca, o barcă din lemn cunoscută ca 'bicicleta apei' și a pledat în fața autorităților pentru crearea unor trasee de turism lent destinate exclusiv bărcilor cu vâsle.
             În luna decembrie a anului trecut, asociația a semnat contractul de finanțare cu FLAG Delta Dunării pentru realizarea unei Campanii de conștientizare a pescarilor din Rezervație și a familiilor acestora asupra importanței dezvoltării unor alternative ocupaționale prietenoase cu mediul și tradițiile.
Campaniile s-au derulat în 15 comunități din Deltă.

Sursa : AGERPRESS

Poze nave Navrom

După ce au fost prezentate programul și prețurile pentru transportul în satele deltei era cazul și pentru câteva poze cu vasele.

Portul Tulcea

Catamaran Expres 1

Catamaran Expres 2

Nava clasică Banat

Nava clasică Maramureș

Nava clasică Mircești

Nava clasică Moldova

Tarife și servicii prestate în Rezervația Biosferei Deltei Dunării

ORDIN Nr. 610 din 19 mai 2009
privind aprobarea tarifelor pentru lucrările și serviciile prestate de către Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" la solicitarea persoanelor fizice și juridice .

NOTĂ:

1. Sumele încasate din prestări de servicii vor fi gestionate în regim extrabugetar în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

2. Tarifele se achită la sediul ARBDD.

3. Tarifele se actualizează prin ordin al autorității centrale pentru protecția mediului.

4. Pentru populația locală vor fi tarifate cantitățile de stuf și papură care depășesc 2 tone/persoană/an.

5. Tariful prevăzut la poziția 22 nu se aplică pentru copii, elevi, studenți, pensionari, veterani de război, foști deținuți politici, urmașii eroilor martiri și răniții din Revoluția din decembrie 1989.

Delta Dunarii de Lazarev Anatol

           Venind de la ţară, unde nici pomână nu era de vre-un cerc de desen sau şcoală de pictură pentru copii, doar cu singura bogăţie ce o aveam - cele vre-o zece lucrări ale mele în guaşă, soarta a vrut să mi-l scoată în cale pe pictorul Gheorghe Munteanu. Anume Dlui a fost cel care mi-a primit lucrările pentru admiterea la Colegiul Republican de Artă Plastică din Chişinău. Parcă şi astăzi aud cuvintele Dlui Munteanu Măi, dar tu eşti talentat!.. Pe parcursul vieţii mele aceste spuse m-au susţinut adesea în momentele grele de ezitări şi decepţii...  (Lazarev Anatol)

Delta Dunarii - Lazarev Anatol

Lișița, rața și gâsca

Spun că-n vara trecută o lișeță ș-o rață,
Ai lebedei de baltă consilieri privați,
Supt președinta gâștei s-au strâns de dimineață
Pe lac la Cișmigiu; acolo invitați
Erau din înalt ordin a hotărî în sfat
O pricina de stat,
Adică prin dezbateri adânc să chibzuiască
Pentru un pește mare, cu ce sos să-l gătească.
Căci lebăda gâtoasă
Voia să dea o masă;
Mare le fu gâlceava și lungă convorbirea:
Prezidentul le zise: "Fraților senatori!
Să lăsăm chibzuirea,
Pricina, cum să vede, e foarte delicată,
Și dup-a mea părere trebuie amânată:
Veniți mâine în zori."
Propunerea aceasta cu toți o aplaudară
Și pentru-ntîia oară
Pe gâscă lăudară
Pentru a ei ideie, apoi se risipiră
Și a doua zi iară l-același loc veniră.
Pân-a doua zi însă știți ce s-a întâmplat?
Fiind vara și soare și o căldură mare,
Peștele s-a stricat
Și racii l-au mâncat.

Cuvintele-aci scrise să nu vă pară glume;
Consiliuri d-acestea vedem destule-n lume,
Și la noi mai ales
Se-ntâmplă foarte des.

de  Grigore Alexandrescu 

1000

Întâmplarea a făcut să surprind momentul în care s-au realizat 1001 de vizualizări ale blogului . Ar fi fost și mai deosebit dacă reuseam la fix 1000. Însă vreau să mulțumesc pentru cifra atinsă și să ne vedem la 10.000 de vizualizări . Până atunci însă mai e cale lungă sau cine știe...

2.11.2015