Cântecu‘ pescarului amator

Cântecu‘ pescarului amator:
”Când Soarele printre munți a răsărit,
Noi plecăm la pescuit,
Când Soarele după munți a asfințit
Noi mai stăm la pescuit,
Când berea noastră toată s-a sfârșit
Dă-l dracu‘ de pescuit”

Fir Intins

Tuturor celor care se află la pescuit sau plănuiesc o partidă de pescuit le urez : Fir Întins !

Iar n-am prins nimic !!!

Weekend cu așteptări mari . De ce ?

          Urma să merg la pescuit și ca orice pescar ai speranțe mari, că nu te vei întoarce cu traista goală , dar... tot la pescărie a trebuit să ajung ca să se simtă miros de pește în casă . Dar speranța moare ultima și cu siguranță data viitoare va fi mult mai bine.

PS : măcar n-am fost singurul din zonă care n-a prins nimica, ideea aceasta consolându-mă în drumul spre pescărie  :)

La pescărie

Prohibiția la pescuit pe anul 2016

            Pe data de 10 februarie a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul pentru prohibiția pe anul 2016, tocmai de aceea am zis să public în integralitate acest ordin pentru cei interesați .




CAPITOLUL I – Zone şi perioade de prohibiţie

Art. 1 -(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 10 aprilie – 24 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca – Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării – Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.

Art. 2 – În Complexul Razim – Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 69 de zile, în perioada 1 aprilie – 08 iunie inclusiv.

Art. 3 – Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);
b) pe Dunărea Veche sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;
c) lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;
d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;
e) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între km 84 şi km 65, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;
f) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 01 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
g) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5 – 65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
h) pe braţul Borcea, zona km 37 – 41 ( Stelnica – Feteşti), pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie -13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1); i) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, tot timpul anului;
j) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche -2 Mai, delimitată de coordonatele: NV: 43° 47′ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; NE: 43° 47′ lat. N şi 28° 40′ long. E; SV: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; SE: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 40′ long. E şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului;
Art. 4 – (1) În zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:

a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;
b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;
c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;
d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific; b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.

CAPITOLUL II – Specii şi perioade de prohibiţie

Art. 5 – (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:

a) ştiuca, pe o durată de 35 zile, în perioada 10 februarie – 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. (1);
b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
c) coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului;
d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie; e) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie -31 august inclusiv. (2)
În apele Mării Negre se interzic:

a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane şi paragate, precum şi capturarea, deţinerea şi comercializarea acestuia, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie – 30 noiembrie inclusiv;
b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni în baza unui studiu de cotă;
d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 mai – 30 mai inclusiv;
e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).
(3) Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentulului (UE) nr. ……al Consiliului din …………de stabilire, pentru 2016, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupe de stocuri de peşte din Marea Neagră.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).

(5) Prin excepţie de la prevederile art. 1, alin. (1) speciile marine de peşti altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3) din prezentul articol sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate;

(6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiţie a calcanului, se poate face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.

Art. 6 – Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 12 zile, în perioada 28 aprilie – 9 mai inclusiv;
b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 21 de zile, în perioada 2 mai –22 mai inclusiv;
c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 13 mai –11 iunie inclusiv;
d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maxim 2 setci în perioada 18 mai – 28 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.
e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.
Art. 7 – (1) Capturarea sturionilor pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific cu autorizaţie de pescuit sturioni, se realizează în stare vie, pe o durată de 45 zile, în perioada 15 martie -30 aprilie inclusiv, în zonele:

a) Dunăre, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton);
b) braţul Borcea, km 37 -41 (Stelnica- Feteşti);
c) pe braţul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina. (2) Capturarea unui număr limitat de sturioni în scop ştiinţific, cu autorizaţie de pescuit sturioni, se poate face tot timpul anului şi în alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), cu marcarea şi eliberarea imediată a acestora în mediul acvatic, conform prevederilor legale în vigoare. (3) Numărul de sturioni capturaţi pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific, zonele de pescuit, organizarea şi monitorizarea pescuitului sturionilor vii sunt stabilite şi aprobate prin decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

CAPITOLUL III – Dispoziţii finale

Art. 8 -(1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 01 aprilie – 30 septembrie inclusiv.

(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 1 iulie – 31 august inclusiv.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin.(3) se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” în condiţii hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului R.B.D.D.

(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(6) Pentru Golful Musura, Meleaua Sfântu Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu apă dulce se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi.

(7) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti protejate.

Art. 9 – (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă. (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 10 – (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

(2) În amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, eliberat în baza următoarelor documente: a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada populării; b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul; c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor; d) licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(3) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte şi în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

Art. 11 – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare.

Pescuitul la știucă

           Ştiuca este peştele cel mai râvnit de către pescarii iubitori de spinning şi nu numai. Perioada optimă pentru pescuitul ştiucii este toamna, când puietul se retrage la iernat şi brădişul a căzut pe fundul apei. De altfel, pescarii profesionişti spun că octombrie este luna în care putem prinde adevăratele capturi. Ştiuca îşi pândeşte nemişcată prada care se apropie, pentru ca în momentul oportun să atace fulgerător. Corpul fusiform este perfect adaptat pentru un demaraj fulgerător, care se dovedeşte de multe ori mortal. Temperatura optimă în care ştiuca iese la atac este de 17-18 grade Celsius. Ştiuca are o dezvoltare rapidă, atingând în numai trei săptămâni 15 mm, iar maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3 ani, când are aproximativ 700-800 de grame. Acesta poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg. Perioada de reproducere are loc primăvara, în lunile februarie-martie.

Pescuitul știucii cu pește viu

             Pescuitul știucii cu peștișori vii se practică foarte frecvent la noi în țară datorită rezultatelor bune obținute dar și a costului relativ scăzut al acestui tip de momeală. Problema folosirii optime a cârligului în montura cu peștișor viu este crucială în menținerea "viului" în viață, cu mobilitate amplă, în a ușura înghițirea nadei și în reușita fazei de înțepare. Întotdeauna alegeți acul în raport de mărimea peștișorului (pentru un triplu nr. 3 sau 4 utilizați peștișor de 8 cm).
             Știuca atacă prada lateral în 90% din cazuri, iar dacă acul este prea protuberant fixat pe spatele peștișorului, înghițitura poate fi refuzată. În cazul cârligului triplu se impune fixarea atentă a acestuia în spatele peștelui de obicei lăsându-se liber doar unul dintre cele 3 brațe ale "ancorei". Deosebit de eficientă poate fi întrebuințarea unui ac simplu, cu un braț, de mărime adecvată, mult mai discret pe spatele nadei cu condiția să fie corect fixat. Utilizarea unui cârlig dublu cu brațele în echer cu momeală vie este de asemenea excelentă.
             Ştiuca are peste 700 de dinţi foarte ascuţiţi. Acest lucru îi permite cu uşurinţă să taie nylonul, de aceea este nevoie a fi folosit o strună metalică de minimum 20 de cm pentru a evita tăierea firului de pescuit. Atenţie când sunt eliberate cârligele din gura ştiucii! Niciodată să nu fie introduse degetele, ci folosit un cleştişor, iar pentru a deschide cavitatea bucală utilizaţi un căscător.

Tipuri de monturi

             Pentru a-şi menţine dinţii ascuţiţi, ştiuca îşi schimbă dentiţia în mod regulat, astfel pe lună nouă beneficiază de dinţi noi, nu prea solizi, de aceea în această perioadă ştiuca nu prea muşcă la lingură. Pe lună plină, dinţii sunt mai puternici şi ştiuca dă dovadă de agresivitate maximă. Această teorie este valabilă la modul general, deoarece nu toate ştiucile îşi înlocuiesc dinţii chiar în acelaşi moment. Statistic, s-a dovedit că ştiuca muşcă mult mai bine la lingură în perioadele cu lună plină.
            În general, ştiuca preferă apele limpezi şi oxigenate, cu vegetaţie bogată. Ştiuca este un peşte căruia îi place să se camufleze, ea preferând locurile cu vegetaţie bogată sau alte zone din care să poată să iasă la atac. La noi în România paradisul ştiucilor se află în Delta Dunării. În afara perioadei de prohibiţie care începe pe 1 februarie şi ține aproximativ două luni, ştiuca se pescuieşte tot timpul anului. În lunile de vară, datorită vegetaţiei şi a bogăţiei puietului, ştiuca nu prea este atrasă de linguriţe. În schimb, toamna, când puietul se retrage la iernat şi brădişul a căzut pe fundul apei, se prind exemplarele mari. Perioada optimă pentru pescuitul ştiucii este primăvara şi toamna, în special în luna octombrie.

           Cea mai eficientă momeală şi cea mai des folosită de pescarii profesionişti este linguriţa oscilantă. Rezultate bune se obţin de asemenea şi dacă sunt folosite voblere, twisterele sau linguriţele rotative. O momeală recomandată în momentele în care ştiuca îşi arată indiferenţa faţă de momelile artificiale este peştele viu.
           Celor care preferă să pescuiască de pe mal este recomandat să folosească o lansetă de 2,40 m, maxim 2,70 m. Deşi unii pescari aleg să folosească lansete de 3,00 m, nu este recomandat acest lucru deoarece sunt mai greu manevrabile. Ca şi putere de aruncare, plaja de la 10-15 grame, până la 35-40 este suficientă pentru a pescui în Deltă şi nu numai. Pentru că pescuitul la ştiucă este de apanajul în primul rând al momeli artificiale precum linguriţe rotative, oscilante şi voblere, blancul lansetei trebuie să aibă o acţiune moderată, iar dacă ne gândim să folosim twistere, blancul lansetei trebuie să aibă o acţiune moderată spre rapidă .
          Deoarece este vorba despre pescuitul la ştiucă toamna, linguriţele rotative sau oscilante care vor fi folosite în partidele de spinning vor fi ceva mai grele. Dacă sunt folosite voblere, acestea trebuie să fie sinking, deoarece trebuie să ajungă în substratul apei, acolo unde se retrag peştii care-i vor servi ca hrană în acest sezon râvnitei noastre ştiuci.
          Pentru pescuitul la ştiucă din barcă, este recomandat o lansetă de 2,1 m. Greutatea de lansare trebuie să fie de asemenea cuprinsă între 10 grame şi 40 grame. Mulineta potrivită pentru o astfel de lansetă este aceea pe al cărei tambur intră 100 m de fir de 0,25-0,3 mm şi cu un raport de recuperare 1:4 şi 1:5.

          Poziționarea triplului, cârligul cel mai des utilizat în pescuitul știucii, se face în spatele capului, ușor anterior înotătoarelor pectorale struna fiind scoasă în spatele aripioarei dorsale.

Procedeul de fixare a peștelui este următorul:

1. Se ține peștele cu capul îndreptat spre noi;

2. Se înțeapă ferm în punctul 1 cu un ac;

3. Se scoate acul în punctul situat în spatele aripioarei dorsale până când ochetele iese afară;

4. Se fixează ancora în corpul peștelui și se leagă struna. 

Năluci compuse la pescuitul știucii în ape curgătoare

              Nălucile compuse se folosesc cu succes la pescuitul știucii în râuri și fluvii. Perioada optimă începe spre sfârșitul lunii octombrie, pe oglinzi de ape ușor tulburi. La primele semne de creștere stabilă a apelor intră în acțiune lingurile metalice. Construcția monturii cu năluci compuse este prezentată în figura următoare: 

Pescuitul știucii la lingură 

Cutia cu linguri trebuie să conțină:

Pentru apa adâncă:- rotativa Lusox Mepps(cârlig îmbrăcat cu lină, cu plumb vapor în cap) nr.3 și 4.

                        - rotativa Aglia "foaie de salcie" Mepps nr. 3 și 4;

                         - Crack Wool Red Flock Daiwa 22 g;

                          - oscilanta Eira Rublex 30 g, Effzett DAM 22 până la 30 g.

 

Pentru suprafata:    - rotativa Aglia Mepps paleta unghie și Winner Mepps nr. 3 și 4;

                        - Ondex Rublex 5 si 7 g;

                         - oscilanta Atom ABU Garcia 12 g;

                          - rotative și oscilante DAM foarte colorate.

                                 - Varga: putere (acțiune) 10-30 g;

                                  - Fir nylon 0.26-0.30 mm și struna de otel (kevlar ...).

Posturi în iaz:    1 și 2 - pe oglinda lacului și din foișor pe timp rece;

                        3 - pe lângă malul insuliței pe timp rece; 

                        4- stufăriș, papura pe vreme blândă;

                        5 și 6 -coada lacului și la nuferi în zile călduțe; 

                        7- ponton în toate sezoanele.

Lingurile rotative utilizate cu rezultate deosebite sunt: Aglia, Aglia Long nr. 4, 5 sau Giant Killer. 

Trebuie reținut că:

o Recuperarea lentă este cheia succesului;

o Schimbarea nălucilor în funcție de debitul și adâncimea apei: 

o Paletele lungi convin în ape curgătoare;

o Paletele late se comportă excelent în curenți slabi;

o Paletele "aripi de fluture" sunt excelente în iazuri liniștite;

o La capătul strunei de oțel (kevlar) trebuie utilizat un vârtej;

Năluci oscilante în S sau "Sinclops" Mepps nr. 3, 26 gr. model universal; pentru curenți puternici cca. 70 gr.

Trebuie reținut că:

o Un pescuit corect cu năluca oscilantă înseamnă a simți bătăile și măturarile laterale ale nalucii;

o Cercetați zonele transversale și aval - transversale în raport cu malul unde pescuiți pentru că sunt zone cu randament maxim.

Posturi în iaz

Datele folosite în articol au fost preluate  de pe www.pescuitul.ro ,autor Iancu Horia .

Știuca - peștele polițist al apelor dulci

Știuca

           Știuca trăiește în toate apele dulci din Europa, excepție făcând doar Peninsula Iberică, Grecia, Albania și regiunea dalmațiană din fosta Iugoslavie. Poate fi întâlnită uneori chiar și în lacuri alpine, până la altitudinea de 1500 m, ceea ce demonstrează marea sa capacitate de adaptare la cele mai variate condiții. În România, știuca trăiește în toate apele dulci, atât curgătoare, cât și stătătoare. În apele lacurilor colinare și de șes ea poate fi întâlnită pretutindeni în aval de zona mrenei.

            Cele mai multe exemplare se găsesc în bălțile de revărsare ale Dunării, precum și în Deltă. Apare și în crescătoriile de pește, unde răspândirea sa în număr exagerat este împiedicată de piscicultori. Știuca poate fi găsită și în regiunile din apropierea vărsării Dunării, unde apele sunt semisaline (așa-numita apa "brack", adică apă dulce cu o salinitate scăzută), deși aceste locuri nu constituie un mediu prielnic pentru știucă (lacurile lagunare Razelm-Sinoe, Zmeica, Golovița etc.).
          Știuca are corpul alungit, ușor turtit lateral, capul de asemenea lunguieț, puțin curbat din profil. Botul seamănă cu ciocul de rață. Are o gură largă, cu fălcile care se deschid până sub ochi, în așa fel încât poate înghiți un pește aproape de aceeași mărime. Dinții sunt bine dezvoltați, puternici și ascuțiți. Maxilarul inferior este mai lung decât cel superior. O altă caracteristică este înotătoarea dorsală, situată departe de cap, în apropierea cozii, la același nivel cu înotătoarea de sub coadă. Linia spatelui este ușor bombată, în timp ce linia ventrală este dreaptă. Ochii sunt dispuși sus, în regiunea frunții. Coloritul știucii îi servește la camuflaj , fiind armonizat de culorile predominante in mediul în care trăiește exemplarul respectiv. Spatele poate varia de la gri-verzui la galben-verzui, aproape negru uneori sau cafeniu închis. Părțile laterale sunt completate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este uneori gălbuie, alteori albicioasă, presărată de asemenea cu pete mai mici sau mai mari. Întreg corpul are o strălucire roșiatică sau liliachie, la fel ca și înotătoarele, care sunt vărgate cu dungi cenușii dispuse transversal, pe mai multe rânduri. Cateodată capul și părțile laterale ale corpului sunt atât de des pătate, încât nu se mai poate observa culoarea de bază.

           Fiind o răpitoare feroce, foarte lacomă, știuca este un pește care se dezvoltă foarte rapid. De regulă, la vârsta de 1 an atinge deja 25-30 cm și greutatea de 250 g. Lungimea sa medie (în apele dulci din țara noastră) este de 40-50 cm, iar greutatea medie variază între 1 și 1,8 kg. Știuca poate atinge și o lungime de 1,5-1,8 m, în acest caz depășește greutatea de 20-22 kg, dar aceste exemplare sunt foarte rare. Spațiul de viață al știucii este constituit de apele dulci lent curgătoare sau stătătoare, ale căror maluri sunt acoperite de stuf, papură etc. De obicei preferă apa curată și evită porțiunile mlăștinoase , nu stă în adâncul apelor, putând fi întâlnită întotdeauna "între ape", în locurile unde mișună peștii de talie mică, care îi asigură hrana de bază. Printre sau lângă firele de iarbă sau de stuf din lac sau printre tulpinile de papură, grație coloritului său specific, se contopește cu mediul respectiv, unde stă la pândă, aproape nevăzută.
         În primele stadii de viață știuca trăiește în cârduri și, ca și ceilalți pești, se hrănește cu microorganismele din apă. Mai târziu devine solitară și aproape exclusiv ihtiofagă. Deși lacomă, știuca nu se hrănește tot timpul; cu toate că digeră repede și rămâne cu stomacul gol, stă zile întregi inactivă, pentru ca apoi să înghită mai mult decât îi este necesar.
         Activitatea știucilor se declanșează aproape simultan, nu numai într-un anumit loc sau într-o apă, ci pe un teritoriu mult mai larg, așa cum se întâmplă și cu încetarea hrănirii lor.Ca mai toți răpitorii, se reproduce de timpuriu, imediat ce s-a pornit topirea gheții, prin februarie și durează până în aprilie. numărul icrelor depuse nu depășește 300.000; culoarea lor este gălbuie și de 2.5 - 3 mm diametru.
         Are o vedere extrem de bună, dublată de elasticitatea și mobilitatea apreciabile ale corpului, înșfacă prada cu multă îndemânare cu ajutorul dinților săi puternici. Dinții îi servesc numai la prinderea prăzii, nu și la mestecarea hranei, deci îi folosește exclusiv pentru a mușca.

Peștii mai mici îi prinde de obicei de mijloc și îi întoarce apoi continuând să înoate pentru a-i putea înghiți cu capul înainte. Știuca este peștele răpitor cel mai mâncăcios și cel mai curajos din apele românești. S-a întâmplat adesea ca o știucă să înoate ore în șir cu un pește în gură, înghițit doar pe jumătate, pentru ca hrana consumată în prealabil nu fusese digerată încă și ultima sa captură nu mai avea pur și simplu loc în stomac. În lipsa unor pești de talie mică, știuca atacă și alte știuci de aceeași mărime, deși în acest caz captura ii poate fi fatală, deoarece se poate îneca. Canibalismul său, de asemenea, nu cunoaște limite: devorează propria progenitură, ba chiar în timpul reproducerii femelele mai mari mănâncă adesea masculii mai mici care, cu puțin înainte, le-au fost parteneri în actul reproducerii.
        Atacă orice i se ivește în cale și i se pare comestibil, indiferent dacă este vorba de un șoarece sau șobolan căzut în apă, șarpe sau broască, păsări mici sau insecte căzute pe luciul apei. S-au semnalat cazuri când știuci flămânde au pișcat de bot vacile duse la adăpat. Legat de apetitul știucii trebuie menționat faptul că nici în timpul iernii nu-i scade pofta, deși este mai greu să-și potolească foamea din cauza hranei insuficiente din această perioadă. În aceste luni, știuca duce o viață mai mobilă, nu stă la pândă, ci pornește la vânătoare.

        În unele crescătorii de pești din occident, în bazinele cu crapi mari, se introduc adesea intenționat câteva exemplare de știucă, care exercită în bazin rolul de "pește-polițist", adică mănâncă toate exemplarele mai mici ale unor specii fără valoare care s-au răspândit în heleșteu și care concurează crapul, consumând hrana care ii este destinată. Știuca este denumită și peștele-sanitar al apelor dulci și mai ales al crescătoriilor de crap, pentru că devorează toate exemplarele bolnave sau moarte din bazinul respectiv. Știuca este un pește extrem de rezistent. El nu moare nici în condițiile cele mai vitrege, iar dacă îi lipsește hrana, cel mult se dezvoltă mai lent.
       Carnea stiucii este destul de gustoasa, desi are multe oase. Si icrele sale sunt deosebit de gustoase.

Vor urma  Pescuitul la știucă dar și diverse rețete care se pot face din știucă.

Bibanul

Bibanul

           Bibanul are un corp robust, solzii mărunți, aspri si bine implantați în tegument. Dinții sunt mărunți și ascuțiți pe ambele maxilare. Pe plăcile operculelor și pe dorsala anterioară acesta prezintă țepi. Pe spate are culoare verde-cenușiu ajungând spre un verde-negricios . Pe flancuri este verde cu reflexe arămii, iar burta este cenușiu alburie, sau chiar galbenă. Corpul prezintă între cinci și nouă dungi verticale mai închise ce coboară de pe spate spre burtă. Înotătoarele ventrale sunt gălbui, iar celelalte sunt roșii.

          Trăiește în apele dulci ca și în cele salmastre. Preferă apele limpezi cu fundul acoperit de vegetație, lin curgătoare, și de aceea îl vom găsi mai mult în lacuri și bălți, însă traiește și în râuri. Un pește lacom ce preferă hrana vie: insecte, larve, râme, vermuși, melci, peștișori, icrele altor pești, hrănindu-se tot timpul anului . În general acesta stă la loc de pândă printre rădăcini, copaci, picioare de pod, ochiurile din stuf etc. Cei mai mici vânează în bancuri între ape, iar cei mai bătrâni vânează spre fund unde trăiesc solitari .
           Bibanul în Delta Dunării nu se sfieste sa nu crească până la greutăți de 1.8kg-2.2kg.
Greutatea medie întâlnită la această specie oscilează între 150g și 300g dar poate depăși ușor  1kg în cazul în care mediul îi permite. În general mărimea peștilor crește direct proporțional cu dimensiunea habitatului și resursele acestuia.
           Pentru pasionații de pescuit este important de știut cum pot fi prinși bibanii, ce tipuri de momeală au success și locurile unde pot fi găsiți cu preponderență . Înainte de toate trebuie spus că pescuitul la biban nu aduce capturi mari, însă fiind un pește răpitor , oferă o sesiune de pescuit intensă. Trecând peste dimensiunile mici ale acestora, bibanul este un pește redutabil, o captură de jumătate de kilogram este un `bătrânel` , el atingând această greutate abia după aproximativ 15 ani.
           Bibanul îl găsim aproape oriunde în Delta Dunării, că stă în anafoare la adâncimi mari, fie la intersecția canalelor, ori la gurile de intrare în bălțile Deltei. Totuși , pentru cei care-și propun capturi mari , uriașii pot fi întotdeauna găsiți acolo unde sunt prădătorii mari, știuci sau șalăi, ei vânează întotdeauna în preajma lor . Comportamentul său este în general agresiv dar variază în funcție de sezon: primăvara  după depunerea icrelor sunt slăbiți, apatici și trag rar, în timpul verii sunt activi mai ales dimineața devreme și seara când îi vedem atacând de-a lungul malurilor, iar  toamna, odată cu răcirea vremii, se strâng în bancuri de vârstă/greutate apropiată și vânează pe toată durata zilei, perioadă în care poți avea parte de cele mai reușite partide. Deasemenea, bibanii nu ne lasă nici în timpul iernii când pot face deliciul unei partide la copcă.
           Pescuitul bibanului cu undița este foarte spectaculos. Se poate folosi o vargă ușoară și lungă, cu fir de 0.18-0.2 mm, cu cârlig nr. 3-8 (8 pentru momeli mici, rame). Se recomandă ca momeala să fie activă (râmă vie agitată, peștișor viu) sau agitată de pescar, bibanul fiind receptiv la tot ce tremură. De reținut că atunci când prindem mai mulți bibani și "toană" se oprește brusc, nu trebuie renunțat ci avut răbdare deoarece cârdurile de bibani revin mereu în același loc.
           Pescuitul cu năluci este foarte atrăgător aducând pescarilor cele mai mari capturi. Lingura va fi armată cu un cârlig triplu; s-a dovedit că nu este necesar să împodobim cârligul cu ciucurei și alte accesorii. Năluca va fi agitată prin mișcări ascensionale și apoi scufundări. Trebuie dovedită prudență la scoaterea bibanului din apă deoarece înotătoarea dorsală deseori ne poate răni. Lupta bibanului este de regulă relativ scurta.
           Bibanul este un pește valoros, cu carne dulce și este foarte mult consumat sub formă de "saramură", fript pe o tablă și apoi pus în apă sărată. Datorită acestor calități, braconajul a condus uneori la depopularea masivă a bibanului în numeroase lacuri și bălți de șes.

           Pentru amatorii de pescuit urez Fir Întins , și pentru pasionații de preparate din pește , o saramură de biban în mod special , Poftă buna !