Înainte de toate vreau să precizez că articolul următor poartă semnătura domnului Paraschiv Alfred Gabriel, nesuferind nici-un fel de modificări, acesta dându-și acordul pentru datele oferite.
Iată cum sunt înșelați de Statul Român și Comisia Europeană investitorii în turismul din Delta Dunării
Partea a 3 a
Dreptul de proprietate are o calitate în plus faţă de alte drepturi subiective, chiar reale, o calitate imanentă lui şi irepresibilă: exclusivismul. Opozabilitatea dreptului de proprietate se caracterizează prin "exclusivism", este deci mai energică în raport cu celelalte drepturi, îndeosebi sub aspectul "intangibilităţii materiale" a lucrului aflat în proprietate.
Exclusivismul exprimă vocaţia acestui drept de a fi sancţionat în mod necesar în natură, chiar în lipsa unui prejudiciu şi în pofida bunei-credinţe a celui care a violat dreptul. Iar "exclusivismul" dreptului de proprietate nu este doar o chestiune de doctrină, ci una de constituţionalitate în sensul
Art. 135 alin. 6 din Constituţia României, inviolabilitatea proprietăţii și în sensul,
Art. 44 alin. 3 din Constituția României legea fundamentală,”interdicţia exproprierii pentru alte motive decât pentru o cauză de utilitate publică , stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.”
ARTICOLUL 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - Protecţia proprietăţii :
Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
ACORD din 25 iunie 1996 intre Romania si Republica Federala Germania privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor. ACT INTERNATIONAL publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 154 din 14 iulie 1997, ART. 4 (1)(2)(4) , ART.8(1)(2) și PROTOCOL (4) referitor la ART.4 (în complectarea ACORDULUI) în sensul:
“Dreptul la despăgubire există și atunci când se intervine , prin măsuri luate de către stat, în sensul art.4 paragraful (2), într-o întreprindere care face obiectul investiției de capital, iar, prin astfel de măsuri, substanța sa economică este grav prejudiciată “
“Nici o parte contractantă nu va afecta în nici un fel ,în sensul art2(2), prin măsuri arbitrare ori discriminatorii, administrarea, întreținerea, folosirea sau exploatarea investițiilor de capital ale cetățenilor celeilalte părți contractante pe teritoriul său .”
În sensul art.2(1)” (...) Acesta (statul gazdă) va trata investițiile de capital , în fiecare caz în parte, în mod just și echitabil .”
“ Statul este răspunzător dacă o autoritate publică se opune ca un investitor străin să desfășoare activitatea pentru care a obținut autorizație . ”
În sensul juristprudenței CEDO, poate constitui un caz de expropriere indirectă adoptarea unei norme fiscale sau măsuri legislative cu caracter general al cărei efect este transformarea investiției în nerentabilă, norma fiscală având natura unei „confiscări”.
De menţionat că actul normativ – restrictiv prin care s-a interzis activitatea de vânătoare, a fost introdus pe parcursul executării Contractului de Finanțare Europeană, când investiția era deja edificată și urma să o intabulăm. În acel moment ne aflam în faza de obținere a Certificatelor de clasificare și avizelor de funcționare, mare parte din dotarile necesare bugetate fiind efectuate ( mai trebuia o mică parte din dotări ) și nu poate să constituie în neexecutarea acestor obligaţii de către beneficiar S.C LIANCE TOUR SRL, ci în executarea lor, în aşa fel încât au fost schimbate cu totul condiţiile stabilite cu ocazia încheierii contractului cu UNIUNEA EUROPEANĂ și GUVERNUL ROMÂNIEI .
Împrejurările devin inacceptabile pentru beneficiarul S.C LIANCE TOUR SRL, întrucât au fost schimbate cu totul condiţiile stabilite cu ocazia încheierii contractului cu UNIUNEA EUROPEANĂ și GUVERNUL ROMÂNIEI.
• Aceste modificări și întinderea lor nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere în momentul încheierii contractului cu finanțare europeană , atâta timp cât aceste măsuri nu puteau fi luate fără plăți compensatorii prealabile .
Nu ne-am asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu poate fi în mod rezonabil considerat că mi-am asumat acest risc. Dacă le-am fi cunoscut de la început, încă din stadiul de evaluare al proiectului, nu am fi consimţit la încheierea Contractului de Finanțare Europeană și a altor Contracte de împrumut încheiate atât ca persoană juridică cât și ca persoană fizică. Nu garantam cu tot patrimoniul familiei mele, ambii soți având calitatea de fidejusori în caz de neplată a creditelor bancare angajate pentru realizarea proiectului, în vederea asigurării contribuției privată obligatorie, fiind astfel conduși în mod direct către pierderea întregii noastre averi.
• În acestă situaţie , considerăm că instanţa de judecată ( justiția ) e chemată să re-echilibreze rapotul dintre interesele private şi cele publice.
• Modalitatea aflată la îndemâna instanţei este obligarea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au cauzat insolvența – falimentul societății, respectiv acoperirea pasivului debitorului în insolvență și repararea daunelor materiale și morale .
Odată constatată existenţa unei situaţii de expropriere de fapt, instanţele ( justiția ) au rolul de a acoperi daunele cauzate de această situaţie nelegală. Cum scopul Legii 85/2006 proclamat fără echivoc în art. 2, și anume ”acoperirea pasivului debitorului în insolvență ”, în baza prevederilor art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 și art. 1 din Protocolul nr. 1 al CEDO și a ACORDULUI INTERNAȚIONAL din 25 iunie 1996 intre ROMÂNIA si REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA, instanța va trebuii în mod firesc să dispună atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au cauzat insolvența – falimentul societății.
• Subliniem faptul că aceste acte nu sunt menite să aducă în legalitate acţiunile COMISIEI EUROPENE și a GUVERNULUI ROMÂNIEI .
Instanţa ( justiția ) nu poate susţine, fără a încălca, la rândul ei dreptul de proprietate privată, faptul că interesul public este mai important şi că UNIUNEA EUROPEANĂ și GUVERNUL ROMÂNIEI sunt obligate să adopte anumite acte pentru a proteja coerenţa globală a reţelei NATURA 2000 și a transforma exproprierea de fapt într-una de drept, atâta timp cât ele au ademenit, încurajat, garantat și finanțat investițiile străine în aria protejată REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII sit NATURA 2000 . O astfel de atitudine ar contraveni principiului prealabilei despăgubiri. Proprietatea privată a fost deja grav afectată (expropriată) , prin urmare, trebuie să se achite despăgubirile.
Atributul folosinţei a fost încălcat prin faptul că societatea ca și proprietar /investitor nu a fost lăsată să utilizeze imobilul/investiția conform intereselor proprii pentru care a fost aprobată, creditată, garantată .
Invocându-ni-se supremaţia interesului public, s-a interzis o activitate care practic a condus direct în insolvență-faliment sociatatea. În aceste condiții, orice utilizare a investiției devine imposibilă, sau mai bine spus, doar din turismul specific de pescuit și agrement în REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII sit NATURA 2000 arie protejată a UE, investiția poate fi exploatată doar sezionier, ceea ce face proiectul NEELIGIBIL și NEVIABIL .
• De la încălcarea folosinţei – insolvența , la dispariţia oricărei posibilităţi reale de a dispune de bun – falimentul , a fost doar un pas .
ATENȚIE !
Fără măsuri compensatorii prealabile, același efect apărea în cadrul contractelor cu fonduri europene și în cazul în care se interzice pescuitul sau orice altă activitate care produce venituri în arie protejată sit NATURA 2000. Nu confundăm aici de exemplu, când vânătoarea este oprită în timpul sezonului de împerechere sau, în cazul păsărilor migratoare în sezonul în care se întorc în zonele de cuibărire sau, în cazul pescuitului în perioadele de prohibiție. Acestea sunt luate în calculul planului de afaceri. Instantaneu cu introducerea unei asemenea restricții fără măsuri compensatorii prealabile, face ca proiectul aprobat să devină INEFICIENT și NEELIGIBIL . Din acel moment, beneficiarul de proiect nu-și mai poate îndeplini condițiile contractuale asumate la data semnării contractului . Tocmai de aceea, în cazul în care se oprește/interzice o activitate (oricare ar fi ea !) în arie protejată a UE sit NATURA 2000, statul membru trebuie să vadă ce impact are (studiu de impact), să facă despăgubiri prealabile obligatorii, să anunțe COMISIA EUROPEANĂ de despăgubirile făcute, COMISIA EUROPEANĂ să verifice ce măsuri compensatorii s-au făcut și abia apoi se introduce restricția !
În urma analizării și verificării documentației depuse de subscrisa la MINISTERUL MEDIULUI - Organism Intermediar cu atribuții in gestionarea fondurilor europene, prin experții Agenției Națională de Protecția Mediului Tulcea (ANPM) - structură subordonată la nivel regional, au considerat că sunt îndeplinite cerințele de mediu specifice investitiilor în perimetrul sau în vecinătatea ariei protejate sit NATURA 2000 REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII pentru măsura 313 FEADR “ Încurajarea activităților turistice ”, și nu este necesar să prezentăm alte acte suplimentare, astfel, au eliberat decizia 49/15.08.2008, iar în data de 22.08.2008 au eliberat fișa tehnică de mediu conformă cu programul PNDR stabilit de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), Agenția Națională de Protecția Mediului ( ANPM ) și Garda Națională de Mediu ( GNM )! (GHIDUL SOLICITANTULUI/2008 pag.9).
În ceea ce privește activitatea infracțională a reprezentanților Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit ( APDRP ), Agenția Națională de Protecția Mediului ( ANPM ) și Garda Națională de Mediu ( GNM ), aceasta rezidă din încălcarea prevederilor Protocolului nr. 79 din 02.06.2011, pct. 3.6, prin care se prevede expres obligativitatea transmiterii de îndată a nerespectării procedurilor care ar fi atras modificări în cele stabilite și aprobate inițial, în legătură cu un proiect în derulare, așa cum a fost și proiectul nostru, distrus de nerespectarea clauzelor inițiale. Neimplicarea semnatarilor Protocolului, a dus nemijlocit la dezastrul ulterior, dezastru care se încearcă a se rezolva prin scoaterea la vânzare numai a proprietăților noastre și prin deturnarea scopului inițial aprobat al fondurilor europene.
PRIMĂRIA MAHMUDIA și CONSILIUL JUDEȚEAN TULCEA sunt reprezentanții GUVERNULUI ROMÂNIEI în teritoriu, și au un inters major în dezvoltarea și atragerea investițiilor străine în zonă. PRIMĂRIA MAHMUDIA elaborează planurile de urbanism, emite autorizații (demolare, urbanism, construire), decizii de impunere și are obligații conforme cu LEGE nr.215 din 23 aprilie 2001 Art. 63(5).f. g. ( Legea administraţiei publice locale ), evidențiate în Atribuţiile consiliului local Art. 38. - (1) (2) c) d) f) m) p) r) w) (3) Primarul şi viceprimarul Art. 66. - (1) (2) Art. 67. - (1) Art. 68. - (1) a) b) c) d) e) o) t) v) x), coroborate cu obligațiile care derivă din memorandumul asumat de Statul Membru prin Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 și Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
PRIMĂRIA MAHMUDIA are atribuții determinante în coordonarea instrumentelor structurale a politicilor comune, Art. 63(5).h. Lege nr.215 /2001 ( asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului...), în aria protejată sit NATURA 2000, tocmai în sensul ca Obiectivele Fondurilor să fie urmărite în cadrul unei cooperări strânse . ( Art. 11 pct.1. a. Parteneriat - Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 și Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 ).
În ceea ce privește funcționarii PRIMĂRIEI MAHMUDIA și ai CONSILIULUI JUDEȚEAN TULCEA, aceștia au încălcat prevederile LEGII nr. 215/2001, prin care se prevede expres obligativitatea transmiterii de îndată a nerespectării procedurilor care ar fi atras modificări în cele stabilite și aprobate inițial, în legătură cu un proiect în derulare, așa cum a fost și proiectul nostru, distrus de nerespectarea clauzelor inițiale.
Prin această inacțiune ( abuz de drept ), autoritățile statului, au nesocotit scopul economic şi social pentru care a fost recunoscută și aprobată investiția, au nesocotit legea şi morala, cu rea-credinţă şi cu depăşirea limitelor sale. Autoritățile locale au urmărit să-și securizeze printr-un abuz de drept, obținerea unui beneficiu/avantaj de pe urma propriei incoerențe în detrimentul investitorului german, care cu bună-credință s-a bazat pe reprezentarea conturată de LEGE 215 din 23 aprilie 2001, unde prin atribuțiile stabilite, Primarul, Viceprimarul și Consiliul Local, trebuiau să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, ale persoanelor juridice, a prevederilor Constituţiei, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, să asigure libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă și să urmărească implementarea investiției cu fonduri europene .
Cu alte cuvinte, COMISIA EUROPEANĂ și GUVERNUL ROMÂNIEI m-au ademenit și atras într-o cursă să investesc într-o arie protejată a Uniunii Europene sit NATURA 2000 pentru a-mi lua averea, astfel intenția directă a făptuitorilor a fost să acționeze doar pentru rezolvarea intereselor lor proprii, prin acceptarea unei investiții fără finalitate, deoarece datele problemelor erau cunoscute cu mult timp înainte de a fi legiferate. REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII a fost inclusă în regimul de arie naturală protejată a Uniunii Europene sit NATURA 2000 conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007.
COMISIA EUROPEANĂ și GUVERNUL ROMÂNIEI au direcționat în mod greșit fondurile europene și ai statului român spre investiții fără finalitate! Societatea a fost pusă în imposibilitatea realizări veniturilor, și încasărilor preconizate, s-au modificat indicatorii finali ai investitiei pe toată perioada de funcționare și nici alte activități neaprobate nu puteam desfășura atâta timp cât din analiza conţinutului legal al infracţiunii de deturnare de fonduri se poate constata că schimbarea destinaţiei fondurilor provenite din instrumente structurale are un obiect juridic special, format din relaţiile sociale care privesc buna gestionare a fondurilor publice şi utilizarea acestora într-un scop bine determinat.
Acest proiect a fost aprobat de UNIUNEA EUROPEANĂ și GUVERNUL ROMÂNIEI să utilizeze fondurile provenite din instrumente structurale în scopul țintă al implementării activităţilor de turism specific permise la data semnării contractului de finanațare și creditare în arie protejată a UE sit NATURA 2000 ” REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII ”, respectiv vânătoare, pescuit și agrement, prin Masura 313 „ Încurajarea activitatilor turistice ” !
CONCLUZIE :
ÎN URMA CONTROLULUI EFECTUAT DE EXPERȚII STATULUI ROMÂN PRIN AUTORITATEA CONTRACTANTĂ A.F.I.R ( fost A.P.D.R.P ) ÎN PERIOADA 06.12.2012 -15.01.2013 S-A CONSTATAT URMĂTOAREA NEREGULĂ :
“ BENEFICIARUL A INTRAT SUB INCIDENȚA LEGII NR.85/2006 (INSOLVENȚA), ASTFEL INVESTIȚIA A DEVENIT NEELIGIBILĂ ” ( notificare privind descoperirea unui debit SRD nr. 322/23.01.2013 A.P.D.R.P )
În cazul societății în insolvență-faliment, experții Autorității Contractante, experții băncii BRD – Groupe Société Générale, administratorul judiciar/lichidatorul, judecătorul sindic nu au evidențiat vreo împrejurare imputabilă acesteia, care să fi condus la starea de încetare de plăți. Mai mult, încă de la semnarea contractului am fost aleși PROIECT EȘANTION ( OBIECTIV ales pentru evaluare ) la nivel național și anunțat COMISIEI EUROPENE, acest lucru a făcut să suportăm în timpul implementării investiției rigorile controalelor și supra controalelor experților Agenției de Management și băncii BRD – Groupe Société Générale care au efectut evaluări periodic, și ai MINISTERUL FINANANȚELOR PUBLICE prin ANAF TULCEA unde am fost supuși controalelor repetate în vederea rambursării TVA.
Dimpotrivă, eu am întemeiat pe larg argumentarea, care a fost însușită de administratorul judiciar/lichidator, judecătorul sindic și de toți creditorii societății, ( nimeni nu a contestat rapoartele ) în sensul că starea de încetare de plăți a fost generată de culpa unui terț, și este detaliată pe larg în cadrul materialelor depuse la dosarul de insolvență 3036/88/2012 TRIBUNALUL TULCEA ( raportul cauzelor insolvenței, planul de reorganizare, expertize judiciare și experize extrajudiciare ).
INSOLVENȚA – FALIMENTUL SOCIETĂȚII S.C LIANCE TOUR SRL, ESTE CAUZATĂ TOCMAI DE PROCEDURILE GREȘIT APLICATE DE COMISIA EUROPEANĂ ȘI GUVERNUL ROMÂNIEI !
Practica valorilor minime are la bază un principiu european și nu numai pe care se bazează fiecare societate civilizată : CONTRACTUL !
ACORDUL INTERNAȚIONAL din 25 iunie 1996 intre ROMÂNIA si REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA și contractul valabil încheiat între S.C Liance Tour srl, GUVERNUL ROMÂNIEI și COMISIA EUROPEANĂ prin Autoritatea Contractantă (organism desemnat al statului român și agreat de CE), contract nr. C3131M010823800003\2009 încheiat în data de 25.03.2009 are putere de lege între părţile contractante.
Contractul valabil încheiat între S.C Liance Tour srl și BRD – Groupe Société Générale are putere de lege între părţile contractante.
Astfel, putem considera că există o obligație comună, legală și contractuală de a acționa în aflarea adevărului .
La data de 24.09.2012 în dosarul 3036/88/2012 s-a admis cererea de intrare în insolvență și s-a dispuns deschiderea procedurii de insolvenţă în formă generală faţă de debitoarea SC LIANCE TOUR SRL cu sediul în comuna Mahmudia, judeţul Tulcea, JUDECĂTORUL SINDIC a desemnat în calitate de administrator judiciar pe HM EXPERT I.P.U.R.L. din București str. Dr. Col. Medic Stoenescu nr.15 ap.1 sector .5 prin doamna Hamza Mihaela.
BRD – Groupe Société Générale - TULCEA, dintr-o poziție de forță, dominantă, m-a atenționat că se va opune la toate încercările mele de a salva firma și se vor ocupa ca investiția să fie valorificată la un preț modic pentru că deja au clienți, dacă nu sunt de acord să înlocuiască administratorul judiciar HM EXPERT I.P.U.R.L. din București str. Dr. Col. Medic Stoenescu nr.15 ap.1 sector .5 reprezentată prin doamna Hamza Mihaela pentru că ” nu face ce vrea banca ”, cu administrator judiciar/lichidator C.I.I FLORESCU MIRCEA SORIN cu sediul în TULCEA str. ISACCEI nr. 20 etaj. 2 jud. TULCEA prin Florescu Mircea Sorin ” care face ce vrea banca ”.
Astfel, am arătat disponibilitate si bunăvoință pentru a salva proiectul și investiția propunând cu suportul specializat al administratorului judiciar agreat de BRD – Groupe Société Générale - TULCEA, respectiv C.I.I. Florescu Mircea Sorin, un plan de reorganizare prin care să respectăm condițiile de finanțare, creditare și pe care l-am supus atenției și care a fost admis de judecătorul sindic și creditorii societății prin hotărâre intermediară nr. 524/2014 07.03.2014, în dosarul 3036/88/2012 TRIBUNALUL TULCEA ( Strategia de reorganizare la cap 7.1 din plan de reorganizare ).
Un articol marca Paraschiv Alfred Gabriel
Va continua în Partea a 4 a
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu