Regulamentul pentru pescaturism

              Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 a încheiat discuțiile cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) pe marginea Regulamentului pentru pescaturism, stabilindu-se că această activitate se va realiza doar de către pescarii profesioniști, aceștia urmând să aibă cote de capturi și unelte de pescuit special alocate pentru aceasta.

            Ivan Patzaichin a declarat , după o întâlnire cu pescarii din Mahmudia , că urmează să fie găsite soluții legale care țin mai mult de Ministerul Agriculturii, de Agenția de Turism și de Ministerul Muncii. Sunt mai multe instituții cu care se încearcă a avea discuții pentru găsirea formulei legale aplicabile pe întreg teritoriul Deltei. Orice formulă legală este în interesul statului .
           Tot luna aceasta , organizația va încheia proiectul de promovare a pescaturismului în Rezervație finanțat prin Grupul local de pescărie durabilă (FLAG — 'Fisheries Local Action Group') Delta Dunării.
Proiectul pilot de pescaturism de la Mila 23 înseamnă o extindere a activității de pescar profesionist într-un mod organizat. La Mila, zona de pescuit este la aproape 2 kilometri de sat, iar turiștii trec la vâsle pe un traseu care se face împreună cu asociația. Lotca este obligatorie.
           Teodor Frolu , membru fondator al asociației a declarat în timpul întâlnirii pe tema pescaturismului, că  fără barca din lemn, faci orice, dar nu pescaturism. Grupul de patru sau cinci pescari trebuie să aibă un refugiu pescăresc cu o minimă infrastructură, un refugiu care trebuie autorizat și menținut doar pentru acest gen de activitate. Acest program nu este pentru operatorii mari, dar ei îi pot sprijini pe pescari.
           Pescaturismul este o formă de turism care pune în valoare activitatea propriu-zisă a pescarilor. Timp de câteva ore, însoțiți de pescari profesioniști, turiștii pot vedea dintr-o lotcă cum se desfășoară o zi la pescuit și să asculte poveștile pescarilor, în timp ce la refugiu se pregătește ciorba pescărească.
           Bucătăria tradițională, stilurile arhitecturale de inspirație lipovenească, românească și rusească, patrimoniul cultural al minorităților etnice, meșteșugurile tradiționale, siturile arheologice, bogăția avi-faunistică și nu în ultimul rând peisajele Rezervației sunt atuurile comunităților din Deltă, care, în orice sezon turistic, au porțile deschise.
           Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 s-a înființat în anul 2010 la inițiativa multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin care și-a propus să promoveze tradițiile și patrimoniul natural ca mijloace sustenabile de creștere a nivelului de trai al populației din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Pentru a sprijini transformarea Deltei într-o destinație eco-turistică, Patzaichin a lansat, în anul 2012, canotca, o barcă din lemn cunoscută ca 'bicicleta apei' și a pledat în fața autorităților pentru crearea unor trasee de turism lent destinate exclusiv bărcilor cu vâsle.
             În luna decembrie a anului trecut, asociația a semnat contractul de finanțare cu FLAG Delta Dunării pentru realizarea unei Campanii de conștientizare a pescarilor din Rezervație și a familiilor acestora asupra importanței dezvoltării unor alternative ocupaționale prietenoase cu mediul și tradițiile.
Campaniile s-au derulat în 15 comunități din Deltă.

Sursa : AGERPRESS

Egreta mare

              Egreta mare este o pasăre specifică sud-estului Europei și bazinului mediteranean. În România, egreta mare se întâlnește foarte des în Delta Dunării și foarte rar prin apropierea bălților din interiorul țării, însă în ultimii ani s-a observat că apare într-un număr din ce în ce mai mare și în Transilvania. Este o specie protejată prin lege, acest lucru fiind din cauza vânării lor excesive pentru penele ornamentale dar și datorită schimbării habitaclului .

             Precum ceilalți reprezentanți ai familiei stârcilor, egreta mare este regăsită în zonele umede , în apropierea apelor puţin adânci, bogate în stuf şi vegetaţie hidrofilă. marginile lacurilor, canalele , mlaștinile, iazurile și heleșteele, dar și în habitate uscate, unde de regulă se hrănește cu șoareci, broaște, insecte pe care le omoară cu ciocul ei subțire .






             Cuibărește fie solitar, fie în colonii variabile ca număr de perechi clocitoare. Poate forma colonii mixte cu alte specii, precum: stârcul cenușiu, stârcul roșu și altele . Locurile preferate pentru cuibărit sunt stufărișurile, în zone retrase și liniștite,ferite de prezența omului unde femela depune în luna aprilie până la 4 ouă albăstruie. Perioada de incubație este de 27 de zile iar clocitul este făcut de ambii parteneri, atât de femelă cât și de mascul .
_________________________________________________________________________________

ŞTIAŢI CĂ… numărul acestor păsări a scăzut mult din cauza vânării intense pentru comercializarea frumoaselor egrete?
_________________________________________________________________________________

            Ca și dimensiuni egreta mare este o pasăre superioara egretei mici, având în jur de 90 cm talia. Forma corpului este caracteristică stârcilor cu gât lung. Ciocul este negricios în perioada de reproducere și cuibărit ca apoi sa devină galben-portocaliu, iar penele, gâtul și picioarele sunt foarte lungi . Lungimea corpului este de 85-100 cm, deschiderea aripilor de 1,5 - 1,7 m iar greutatea de 1 - 1,5 kg.
            Picioarele sunt în întregime negricioase, inclusiv degetele. Penajul se caracterizează printr-un colorit alb în totalitate. În perioada nupțială prezintă câteva pene ornamentale lungi pe spate, care îi creează un aspect foarte plăcut.

          Egreta mare este o specie ce se adaptează cu greu prezenței omului.  Migreaza toamna către zonele mediteranene, dar unele exemplare rămân în România în iernile blânde. În perioada de migrație se adună în grupuri, mai ales în zonele unde există pește din abundență (heleștee piscicole de unde se recoltează peștele) sau alte tipuri de hrană .


96e840fa3e0e988

Poze nave Navrom

După ce au fost prezentate programul și prețurile pentru transportul în satele deltei era cazul și pentru câteva poze cu vasele.

Portul Tulcea

Catamaran Expres 1

Catamaran Expres 2

Nava clasică Banat

Nava clasică Maramureș

Nava clasică Mircești

Nava clasică Moldova

Tarife și servicii prestate în Rezervația Biosferei Deltei Dunării

ORDIN Nr. 610 din 19 mai 2009
privind aprobarea tarifelor pentru lucrările și serviciile prestate de către Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" la solicitarea persoanelor fizice și juridice .

NOTĂ:

1. Sumele încasate din prestări de servicii vor fi gestionate în regim extrabugetar în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

2. Tarifele se achită la sediul ARBDD.

3. Tarifele se actualizează prin ordin al autorității centrale pentru protecția mediului.

4. Pentru populația locală vor fi tarifate cantitățile de stuf și papură care depășesc 2 tone/persoană/an.

5. Tariful prevăzut la poziția 22 nu se aplică pentru copii, elevi, studenți, pensionari, veterani de război, foști deținuți politici, urmașii eroilor martiri și răniții din Revoluția din decembrie 1989.

Delta Dunarii de Lazarev Anatol

           Venind de la ţară, unde nici pomână nu era de vre-un cerc de desen sau şcoală de pictură pentru copii, doar cu singura bogăţie ce o aveam - cele vre-o zece lucrări ale mele în guaşă, soarta a vrut să mi-l scoată în cale pe pictorul Gheorghe Munteanu. Anume Dlui a fost cel care mi-a primit lucrările pentru admiterea la Colegiul Republican de Artă Plastică din Chişinău. Parcă şi astăzi aud cuvintele Dlui Munteanu Măi, dar tu eşti talentat!.. Pe parcursul vieţii mele aceste spuse m-au susţinut adesea în momentele grele de ezitări şi decepţii...  (Lazarev Anatol)

Delta Dunarii - Lazarev Anatol